V-aţi întrebat vreodată ce se întâmplă cu deşeurile pe care fiecare dintre noi le produce în fiecare zi? Ambalaje, hârtie, plastic, metal, tone de deşeuri ajung zilnic la gunoi. Şi de acolo? Sunt depozitate, prelucrate şi transformate în energie sau materii prime.
Ne explică asta românul care a făcut din colectarea deșeurilor o activitate perfor- mantă și responsabilă. Corneliu Pascu ad- ministrează de 20 de ani cel mai modern depozit de deșeuri din România. Inovează, schimbă mentalități și o spune clar: dacă ar recicla, România ar avea enorm de câștigat.
"Gunoiul are un conținut energetic ridicat. E păcat să-l aruncăm așa și să se irosească", spune Corneliu Pascu, omul care a fondat Iridex, grupul care se ocupă de Depozitul de deșeuri Chiajna. Imaginați-vă un loc în care deșeurile sunt transformate, prin tehnologii de ultimă generație, în căldură, energie electrică, apă curată și materiale gata de reciclat. Vă sună SF? Nu este. Se întâmplă la Chiajna.
"Deșeurile amestecate cum sunt le separăm în 2 fracții, una uscată și una umedă. Partea umedă o ducem în niște instalații de compostare, iar partea uscată trece într-o stație de sortare. Deviem de la depozitare bună parte din deșeurile care se produc. Hârtia se duce la producătorii de hârtie și o reciclează, peturile se duc la cei care fac fibre de polietilenă sau fac din nou produse", spune fondatorul Iridex. Asta ar trebui să fie regulă peste tot în țară, dar nu este. Corneliu Pascu o spune fără menajamemte: "România e pusă la zid pentru că nu realizează o valorificare a deșeurilor". Ce face el e cu atât mai greu într-o țară care nu a înțeles, nici acum, că nu mai poate funcționa ca acum 100 de ani. În 2018, românii nu au reușit să respecte o regulă elementară: sortarea deșeurilor începând din propria gospodărie.
Corneliu Pascu este omul care a schimbat profund imaginea pe care o avem în general despre "groapa de gunoi". În lumea modernă, spune el, ne gândim în primul rând la condiții sigure pentru oameni și pentru mediu. De aceea a făcut depozitarea într-o zonă perfect anvelopată pentru ca nicio substanță periculoasă să nu ajungă în aer sau în sol. Dar e important, ne spune Corneliu Pascu, și ce putem obține din resturile care aparent nu mai servesc nimănui. Concret, lucrurile se întâmplă cam așa: "Partea umedă din deșeuri se scurge și este captată de un sistem de drenaj care o preia și o duce în stații de epurare, o epurează și de acolo partea curată se duce în mediul natural. Partea uscată trece într-o stație de sortare. De acolo se alege metalul, hârtia, peturile, sticla și se valorifică. Și ce mai rămâne parte uscată se duce la cimenterii și folosit combustibil primar la fabricile de ciment", spune Corneliu Pascu.
Mai multe, în revista Români care dezvoltă România, disponibilă de miercuri, 11 decembrie, la chioșcurile de presă împreună cu cotidianul Jurnalul.
