Noul parteneriat, încheiat la conferința Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (COP26), la începutul lunii noiembrie, va avea un impact semnificativ pentru România.
„Am decis să inițiem acest demers fix la momentul în care, la nivel internațional, se discută despre utilizarea reactoarelor modulare mici ca despre o alternativă sigură, curată, dar flexibilă pentru atingerea țintelor de decarbonizare. Reactoarele modulare mici sunt o sursă sigură de energie curată, rezilientă, accesibilă și scalabilă, având beneficii asupra mediului înconjurător și socio-economic. Tehnologia NuScale este cea mai avansată la acest moment și singura aprobată de Comisia de Reglementare din SUA, având un design simplificat, care oferă siguranță crescută centralei, operabilitate, rezistență și flexibilitate sistemului energetic”, declară Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica.
În cadrul acordului, NuScale va sprijini Nuclearelectrica în evaluarea acestei tehnologii și, împreună, vor adopta măsurile pentru dezvoltarea unei centrale NuScale cu 6 module, 462 MWe, cel mai devreme la nivelul anilor 2027-2028. Noua centrală va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 pe perioada construcției și 2.300 în manufacturare. Efectul benefic asupra mediului va fi semnificativ. Concret, se va evita eliberarea în atmosferă a 4 milioane de tone de CO2 pe an.
Unde va fi amplasată viitoarea centrală
Tehnologia nucleară NuScale în bandă, sigură, accesibilă financiar, cu zero emisii de CO2, va fi, în principal, dezvoltată pe locațiile fostelor centrale pe cărbune. Astfel, va sprijini Planul Național de Redresare și Reziliență al Guvernului României de a scoate din uz 4,59 GWe capacitate pe cărbune până în anul 2032. Prin schimbarea scopului centralelor pe cărbune, Nuclearelectrica și NuScale vor ajuta comunitățile și forța de muncă să participe la tranziția către surse curate de energie și, în același timp, să continue să ofere beneficii economice locale. „Ca urmare a acestui parteneriat, România are potențialul de a utiliza, în premieră în Europa, primele reactoare modulare mici și să devină un catalizator pentru dezvoltarea SMR în regiune, dar și o bază pentru pregătirea noii generații de ingineri. In acest sens vom construi primul simulator pentru camera de comandă a unui reactor modular.”, spune Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica.
Proiecte în derulare
În același timp, Nuclearelectrica merge mai departe cu retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă şi cu proiectul noilor reactoare CANDU. În prezent, retehnologizarea Unității 1 pentru asigurarea a încă unui ciclu de viață de 30 de ani se află la sfârșitul primei faze, de definire a proiectului, începută în 2017. Mai urmează pregătirea implementării, apoi oprirea reactorului 1 și derularea efectivă a proiectului de retehnologizare. Repunerea în funcțiune a Unității 1, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcționare, se va face după anul 2028. În ceea ce privește Unitățile 3 și 4, intenția statului român și a Societății Naționale Nuclearelectrica, în conformitate cu noua strategie, este de a realiza acest proiect într-un consorțiu euro-atlantic în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România. De asemenea, există interesul SUA, prin US Exim, de a finanţa proiecte românești cu 7 miliarde de dolari. Conform estimărilor, Unitatea 3 va fi pusă în funcțiune în 2030. „Proiectul Unităților CANDU este prevazut în Strategia Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, precum și în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenței energetice a României și al îndeplinirii țintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, explică directorul general al Nuclearelectrica. Proiectele nucleare ale SNN se ridică la investiții de până la 8-9 miliarde de euro în următorii ani.
Energie curată
Energia nucleară contribuie direct la scăderea emisiilor în atmosferă prin eliminarea treptată a producției energetice pe bază de resurse de cărbuni. Cel mai recent raport UNECE cu privire la rolul energiei nucleare în decarbonizare arată că sectorul nuclear a condus la eliminarea a aproximativ 74 Gt de emisii de CO2 în ultimii 50 de ani, ceea ce însumează aproape doi ani din totalul emisiilor globale provenite din energie. În România, ambele unități de la CNE Cernavodă au condus la evitarea emiterii în atmosferă a 170 de milioane de tone de CO2 de la intrarea în funcțiune, ceea ce echivalează, în principal, cu 10 milioane de tone de CO2 pe an. „România are nevoie de surse curate de energie. Sursele regenerabile nu sunt suficiente pentru a răspunde tuturor necesităţilor de sistem, fiind dependente de condiţiile meteo. Energia nucleară este o sursă curată, rezilientă și accesibilă de energie, pe care o folosim de peste 25 ani la Cernavoda. Dezvoltarea de reactoare modulare mici, cele 2 unităţi CANDU, precum și viitoarele unităţi CANDU, sustin ţintele de decarbonizare ale Romaniei, într-un mod sigur, curat, stabil si flexibil”, conchide Cosmin Ghiță.
