Este vorba despre vaccinul companiei americane Johnson&Johnson.
Potrivit EMA, această afecțiune de coagulare, potențial letală şi denumită tromboembolism venos (VTE), trebuie să fie inclusă în prospectul vaccinului anti-COVID-19 Johnson & Johnson ca efect secundar, separat de alte afecțiuni semnalate anterior.
VTE începe de obicei printr-un cheag format într-o venă de la nivelul picioarelor, mâinilor şi zonei inghinale, care călătorește apoi la plămâni şi blochează fluxul sangvin pulmonar.
Dincolo de legătura nou-stabilită cu vaccinurile anti-COVID, VTE este cauzat de producerea unor vătămări sau de lipsa de mișcare a pacienților imobilizați la pat.
Pastilele contraceptive şi mai multe boli cronice sunt de asemenea considerate factori de risc.
Ce afecțiuni a decis EMA să mai fie adăugate în prospectele vaccinurilor care nu se bazează pe ARN-mesager
EMA a recomandat, totodată, ca trombocitopenia imună (ITP) să fie adăugată pe lista efectelor adverse cu frecvență necunoscută înscrise în prospectul vaccinurilor anti-COVID-19 dezvoltate de Johnson & Johnson şi AstraZeneca.
ITP este o anomalie hemoragică al cărei efect constă în atacarea plachetelor sangvine de către sistemul imunitar al organismului afectat.
Ambele vaccinuri au fost anterior asociate cu o combinație foarte rară de cheaguri sangvine şi un număr scăzut de plachete sangvine, combinație cunoscută sub numele de tromboză cu sindrom de trombocitopenie (TTS).
Spre deosebire de tehnologia ARN-mesager, utilizată de Pfizer și Moderna, Johnson & Johnson și AstraZeneca au la bază viruși-vector inactivați, care instruiesc celulele umane să sintetizeze o proteină ce pregătește sistemul imunitar împotriva viitoarelor infecții provocate de SARS-CoV-2.
