Studiu privind efectele pandemiei de COVID-19. Cum au fost afectați vârstnicii din România

La eveniment au participat medici, academicieni, specialiști în gerontologie și reprezentanți ai instituțiilor publice din cadrul Guvernului, precum și ONG-uri și asociații, implicate în activități care sprijină îmbătrânirea activă.

Rezultatele acestui studiu deschide noi perspective asupra nevoilor vârstnicilor și a potențialelor politici publice destinate acestora.

Studiul a fost realizat în parteneriat cu Asociația ”Institutul pentru Îmbătrânire Activă” și Centrul Medical Dr. Furtună Dan, de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), în perioada aprilie-mai 2022, pe un eșantion de 1200 de respondenți, rezidenți în România, atât în mediul urban, cât și rural, cu vârste de 50+. Marja de eroare este de +/- 2,8%.

”Prin acest studiu ne-am propus evaluarea stării socio-emoționale și de sănătate a vârstnicilor, precum și obținerea unor date despre accesul acestora la servicii medicale și la servicii media de informare, în timpul pandemiei Covid 19. Studiul este valoros prin unicitatea sa, fiind singurul studiu certificat despre evaluarea efectelor pandemiei în rândul seniorilor, dar și prin valoarea datelor obținute, care pot fi utilizate în dezvoltarea unor proiecte noi sau generarea unor politici publice pentru seniori”, a declarat Lăcrămioara Frăsineanu, Manager de Proiect, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu.

CONCLUZIILE STUDIULUI

• Evaluarea stării de sănătate a urmărit:

1. Gradul de afectare în functie de gen prin modul de infectare, forma dezvoltată și recuperarea după boală.

Concluzie: femeile au fost mai predispuse la prima infecție decât bărbații, 82% față de 79%, dar recurența bolii a fost mai mare la bărbați.

Boala a avut o prevalență mai mare în rândul cardiacilor decât a altor boli cornice, 38% dintre femeile cu boli cronice erau cardiace, spre deosebire de 8%, în rândul femeilor obeze.

Simptomele au fost, în mare parte, aceleași, atât în rândul femeilor cât și al bărbaților, mai puțin pierderea gustului și a mirosului, care a apărut, cu un procent de 5 % mai mare, în rândul bărbaților.

Între pacienții care au manifestat forme severe ale bolii, prevalența a fost mai mare cu 3% în rândul femeilor.

2. Tendinta de a consuma antibiotice fără recomandarea medicului

Concluzie: 69% dintre vârstnici nu iau antibiotice fără prescripție medicală, iar, în cazul unei probleme medicale, 82% preferă consultul medical, în vederea unei prescripții.

3. Accesul la servicii medicale și ingrijire

Concluzie: Vârstnicii au continuat să meargă la medic în timpul pandemiei, au luat tratament pentru bolile cronice și au recoltat analize. 37% au mers la medic de 2-3 ori pe an, iar 17% nu au mers deloc.

• Evaluarea statusului emoțional a urmărit:

1. Dinamica relațiilor interumane în pandemie

Concluzie: Pentru 18% dintre vârstnici, izolarea a fost principala schimbare produsă de pandemie, iar 20% au continuat să se întâlnească cu prietenii de câteva ori pe lună.

2. Gradul de afectare psihică în funcție de gen

Concluzie: 40% dintre bărbați și 37% dintre femei au fost foarte puțin afectați de pandemie si un procent egal de 7% s-au declarat foarte afectați de pandemie.

• Accesul la mijloace media de informare a urmarit:

1. Canalele și mijloacele media utilizate de vârstnici

Concluzie: 94% dintre respondenți utilizează TV, 37 % utilizează și radio, 28% internet.

2. Ce gen de canal media conferă încredere ridicată vârstnicilor

Concluzie: 94% prefer TV, în timp ce doar 20% se informează din social media.În ceea ce privește social media, femeile accesează mai mult acest canal, cu 7% mai mult față de bărbați. Procentele scad considerabil, în funcție de grupa de vârstă, 27 % din categoria 50-65 ani accesează rețele de socializare, în timp ce doar 6% din categoria 65+ accesează canale de social media.