”Am în față un dosar al unui pacient cu dializă, care a decedat în urma unui al doilea stop cardiac survenit în decurs de câteva ore, timp în care era plimbat de la un spital la altul, fiind pasat între managerii de spital. A fost înregistrat, la data de 5.05.2020, ca fiind "suspect de infectare cu Sars - Cov2" și, deci, tratat cu toata "deferența" aplicabilă acestor cazuri - stropit cu formol, izolat în saci de plastic, în starea în care era în momentul decesului, adică aproape dezbrăcat și ștampilat cu diagnosticul covid -19, ca să fie bine și pentru familie, adică să fie ținuți toți la distanță de comunitate, în calitate de suspecți de molimă. Vârsta omului - 53 de ani.
Testul efectuat de Institutul Cantacuzino în data de 2.05.2020 : negativ.
Așadar, cu trei zile înainte, o instituție oficială a Statului român contrazicea falsul diagnostic de covid-19 pus de Spitalul Sf. Ioan, unde a fost constatat decesul.
Documentele din dosar arată nu numai faptul că, înainte de a ajunge la Sf. Ioan, omul a fost adus la Bagdasar Arseni, ci și faptul că ore întregi ambulanțierii au încercat sa îi găsească omului un spital unde să fie primit de urgență pentru a fi îngrijit. Repet, omul era pe dializa. În plus, însa, trebuie spus că omul suferea de insuficiență respiratorie de 3 zile, timp în care a așteptat să fie luat cu ambulanța. Cam așa sunt tratate "urgențele deosebite" ale "comandantului acțiunii".
Gheorghe Piperea, povestea cutremurătoare a unui pacient ”mort de coronaviurus”, cu rezultatul testului negativ
Din declarațiile familiei rezultă că, după ce a fost preluat cu ambulanța, omul a dispărut, pur și simplu, de pe radar. Nu s-a mai știut nimic de el, căci cadrele medicale și birocrații implicați nu le-au oferit celor din familie nici cea mai mică informație. Certificatul de deces le-a fost înmânat acestora de-abia după 3 zile de la eveniment (pe 5 mai), iar rezultatul testului de la Institutul Cantacuzino, care data din 2 mai, le-a fost pus la dispoziție după mai mult de o săptămână.
Acesta este un caz real, concret, de malpraxis medical, de lăsare fără ajutor și de fals în acte publice. Managerii de spital implicați, medicii legiști, medicii curanți, juriștii și toți birocrații implicați vor fi reclamați curând organelor de cercetare penală.
Evident, acesta nu este singurul caz de acest gen. Toți cei afectați trebuie, însă, să vorbească și să acționeze, dacă nu vor să rămână în război cu conștiința proprie timp de zeci de ani de acum incolo.
Nu îmi cereți modele și instrumente de acțiune - le aveti deja pe aceasta pagină de săptămani bune.
Rețineti, mai ales, că NU sunt în cautare de reclamanți. Dimpotrivă, intenționez să încep să mă descarc de toate aceste emoții negative și de aceste povești dramatice, care mă dărâmă emoțional”, scrie avocatul Gheorghe Piperea pe o rețea socială.
