Totodată, el este de părere că superstițiile și încrederea în pseudo și para-știință sunt alte motive ce accentuează lipsa dorinței de vaccinare.
"Studiile arată că principalul motiv îl reprezintă teama de reacții adverse ale vaccinului, urmată de lipsa de încredere în vaccinurile anti-Covid sau în vaccinuri în general", a explicat sociologul Dan Petre.
Sociologul a explicat faptul că nivelul scăzut de educație științifică este unul dintre motivele care îi împiedică pe români să se vaccineze, precizând că mai multe studii îi plasează pe români la începutul listei de persoane credincioase și superstițioase, dar și cu o încredere mare în pseudo și para-știință.
"Un alt motiv important îl reprezintă nivelul scăzut de educație științifică și gândire critică din societatea românească. Mai multe studii arată că românii sunt printre cei mai superstițioși și religioși din Europa si că au mai multă încredere în pseudo și para-științe decât în știință. Iar vaccinul este un produs definitoriu al științelor medicale", a explicat sociologul Dan Petre, pentru G4media.ro.
Lipsa de încredere în autorități și teama de manipulare
Totodată, sociologul este de părere că teama de manipulare joacă un rol important în decizia românilor de a se vaccina.
"Un alt motiv îl reprezintă suspiciunea de manipulare, temerea că informațiile privind vaccinurile anti Covid (și pandemie în general) sunt influențate de diverse persoane, organizații sau instituții (”sunt interese mari la mijloc”).
Consumul intens de rețele de socializare și aspectele disfuncționale ale acestora (ex. fenomenul de filtrare a informațiilor conform opiniilor deja existente, recompensarea/amplificarea știrilor senzaționale sau false/fake news în detrimentul celor descriptive, neutre etc.) contribuie considerabil la amplificarea acestui tip de motivație", a mai adăugat el, potrivit sursei citate.
Totodată, sociologul spune că toate aceste motive ar putea fi incluse la neîncrederea în autorități, la modul general.
"Eu încadrez toate aceste motive în contextul lipsei de încredere structurală a unor segmente de populație în ceea ce numim în sens larg ”autoritate”.
Această lipsă de încredere generală, adesea difuză, se declină ulterior în funcție de caracteristicile sociografice (ex. nivel de educație, profesie, vârstă etc.) sau psihografice (ex. valori, trăsături de personalitate, motivații etc.) ale persoanelor respective în diverse forme de neîncredere.
Poate fi lipsă de încredere în existența sau gravitatea acestei boli, în medici, în vaccinuri, în ”autorități”/”cei de la conducere" (partide și oameni politici), în mass media. Sau pur și simplu în ceilalți în general", afirmă sociologul, potrivit sursei citate mai sus.
