Tromboza venoasă profundă, simptome și prevenție

Ce este tromboza venoasă profundă

Această condiție poate fi gravă, deoarece cheagurile de sânge pot bloca fluxul de sânge către o parte a corpului sau pot migra către plămâni, cauzând o complicație gravă numită embolie pulmonară.

Tromboza venoasă profundă (TVP), un subgrup al tromboembolismelor venoase (TEV), este o cauză majoră de morbiditate și mortalitate prevenibilă la nivel mondial.

Cauzele acestei tromboze

Triada lui Virchow, descrisă pentru prima dată în 1856, implică trei factori care contribuie la formarea trombozei: staza venoasă, leziunea vasculară și hipercoagulabilitatea. Staza venoasă este cel mai important dintre cei trei factori, dar staza singură pare a fi insuficientă pentru a provoca formarea de tromb. Cu toate acestea, prezența concomitentă a stazei venoase și a leziunii vasculare sau hipercoagulabilitatea crește foarte mult riscul de formare a cheagurilor. Condițiile clinice cel mai strâns asociate cu TVP sunt fundamental legate de elementele Triadei lui Virchow; acestea includ intervenții chirurgicale sau traumatisme, un diagnostic de cancer, imobilitate prelungită, sarcină, insuficiență cardiacă congestivă, vene varicoase, obezitate, înaintarea în vârstă și antecedente de TVP.

Simptome

Simptomele trombozei venoase profunde pot varia de la ușoare la severe și pot să nu fie prezente în unele cazuri. Este important să fiți conștient de aceste simptome, mai ales dacă aveți factori de risc pentru TVP. Simptomele comune includ:

• Umflarea bruscă a piciorului sau a coapsei afectate: Aceasta este una dintre cele mai frecvente și evidente manifestări ale TVP. De obicei, umflarea este unilaterală, adică afectează doar un picior sau o coapsă.
• Durere sau senzație de disconfort: Persoanele cu TVP pot simți durere sau senzație de presiune în zona afectată. Durerea poate fi constantă sau poate apărea și dispărea.
• Căldură și roșeață: Pielea de deasupra venei afectate poate deveni călduroasă și roșie.
• Sensibilitate la atingere: Zona afectată poate deveni sensibilă la atingere sau poate fi dureroasă atunci când este atinsă.
• Venă vizibilă și întărită: În unele cazuri, puteți observa o venă vizibilă și întărită pe suprafața pielii în zona afectată.
• Disconfort la mers sau la staționare: TVP poate provoca disconfort și durere la mers sau la staționare prelungită, în special în piciorul afectat.

Este important să vă adresați imediat medicului dacă aveți simptome care vă fac să suspectați că suferiți de TVP. Tromboza venoasă profundă poate deveni o problemă gravă dacă nu este tratată la timp, deoarece cheagurile de sânge pot migra către plămâni și pot duce la embolie pulmonară, o complicație potențial letală. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru a preveni complicații grave.

Formele trombozei venoase profunde

Tromboza venoasă profundă (TVP) poate apărea în mai multe forme, în funcție de cât de gravă și de extinsă este boala. Formele TVP pot varia de la simptome ușoare și tratabile, la complicații grave.

Forma acută

Tromboza venoasă profundă acută este stadiul inițial al TVP și este caracterizată de formarea bruscă a unui cheag de sânge (tromb) într-una dintre venele profunde ale corpului, cel mai adesea în piciorul inferior sau în coapsă. Această formă de tromboză este însoțită de simptome care pot include umflarea bruscă și pronunțată a piciorului sau a coapsei afectate, durere intensă sau disconfort în zona afectată (durerea poate fi constantă sau poate crește în intensitate odată cu mișcarea) și căldură, roșeață și sensibilitate la nivelul piciorului afectat.

Tromboza acută poate apărea la oricine, dar există anumiți factori de risc care cresc probabilitatea dezvoltării acesteia. Acești factori includ imobilizarea prelungită (cum ar fi perioadele lungi de stat în pat sau la birou fără mișcare), intervenții chirurgicale majore, traumatisme, istoric familial de TVP, afecțiuni medicale cronice sau cancer.

Forma cronică

Tromboza venoasă profundă cronică este o afecțiune care se dezvoltă atunci când TVP acută nu este tratată corespunzător sau când există recurențe ale TVP în timp. TVP cronică poate fi rezultatul deteriorării permanente a venelor din cauza cheagurilor de sânge anterioare sau poate fi cauzată de complicații ale tratamentului TVP acute.

Simptomele TVP cronice pot fi mai puțin severe decât cele ale TVP acute, dar pot persista pe termen lung. Acestea pot include:

• Umflarea cronică a piciorului sau a coapsei afectate.
• Dureri sau senzații de disconfort în zona afectată.
• Modificări ale pielii, cum ar fi decolorare, înroșire sau ulcerații.
• Sensibilitate crescută la nivelul piciorului afectat.
• Mâncărimi și iritații ale pielii în zona venelor afectate.

TVP cronică poate duce la complicații pe termen lung, cum ar fi sindromul post-trombotic (SPT). SPT este caracterizat de simptome cum ar fi umflarea persistentă, durerea cronică și schimbări ale pielii. Ulcerațiile venoase pot apărea, iar tratamentul pentru aceste complicații poate fi dificil.

Embolia pulmonară și dispneea

Emboliile pulmonare și tromboza venoasă profundă sunt două afecțiuni interconectate, iar dispneea poate fi un simptom comun în ambele situații.

Așa cum am menționat deja, tromboza venoasă profundă este caracterizată de formarea unui cheag de sânge într-o venă profundă. De multe ori, TVP poate fi asimptomatică sau poate cauza simptome locale, cum ar fi umflarea, durerea și roșeața în zona afectată. Cu toate acestea, unele cheaguri de sânge pot să se desprindă și să migreze către plămâni, cauzând o embolie pulmonară.

Embolia pulmonară este o afecțiune gravă în care un cheag de sânge sau altă substanță, cum ar fi un fragment de cheag sau un bule de aer, se deplasează prin sistemul venos și ajunge în arterele pulmonare. Acest lucru poate bloca fluxul de sânge către o parte a plămânilor, ceea ce poate duce la simptome severe.

Dispneea (dificultatea de respirație): Dispneea este un simptom comun în cazul emboliei pulmonare și poate fi un semn de avertizare important. Când un cheag de sânge ajunge în arterele pulmonare și blochează fluxul de sânge, acest lucru poate duce la dificultate în respirație. Dispneea poate varia de la ușoară la severă și poate fi însoțită de simptome precum durere în piept, tuse cu sânge și anxietate severă.

Este important să căutați imediat asistență medicală dacă prezentați simptome de embolie pulmonară, cum ar fi dispnee bruscă, durere în piept sau simptome severe. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru a preveni complicațiile grave asociate EP, cum ar fi insuficiența cardiacă sau deteriorarea plămânilor. Dacă aveți TVP și observați apariția dispneei sau alte simptome preocupante, discutați cu medicul dumneavoastră pentru evaluare și gestionarea corespunzătoare a stării pentru a preveni complicațiile.

Complicații

Tromboza venoasă profundă (TVP) este o afecțiune serioasă și, în cazul în care nu este tratată corespunzător, poate duce la numeroase complicații potențial grave. Iată câteva dintre complicațiile TVP:

Embolia pulmonară

Aceasta este cea mai gravă complicație a TVP. Embolia pulmonară apare atunci când un cheag de sânge se desprinde din vena în care s-a format și migrează către plămâni, blocând arterele pulmonare. Acest lucru poate duce la dificultăți severe în respirație, durere în piept și poate fi fatal.

Sindromul post-trombotic

După un episod de TVP, unele persoane dezvoltă SPT, care este caracterizat de simptome cum ar fi umflarea persistentă, durerea cronică, senzația de greutate și modificările pielii la nivelul piciorului afectat. SPT poate afecta calitatea vieții și poate necesita gestionare pe termen lung.

Insuficiența venoasă cronică

TVP poate deteriora valvele venoase și peretele venos, ceea ce poate duce la IVC. Aceasta este o afecțiune cronică în care venele nu funcționează corespunzător, ceea ce poate duce la simptome cum ar fi umflarea, durerea, ulcerul venos și modificările pielii.

Ulcer venos

Cheagurile de sânge care provoacă TVP pot afecta alimentarea cu sânge a pielii din zona respectivă. Aceasta poate duce la ulcere venoase, răni deschise care pot fi dificil de tratat și pot deveni cronice.

Complicații pulmonare

Pe lângă EP, TVP poate duce la complicații pulmonare cronice, cum ar fi hipertensiunea pulmonară cronică, care poate afecta funcționarea normală a inimii și plămânilor.

Complicații generale

Cheagurile de sânge pot migra și în alte părți ale corpului, cum ar fi creierul, provocând accident vascular cerebral (AVC), sau alte organe, provocând infarct miocardic sau alte complicații.

Diagnostic

Tromboza venoasă profundă

Diagnosticul trombozei venoase profunde implică o serie de metode clinice și de diagnostic pentru a confirma prezența unui cheag de sânge într-o venă profundă. Metodele generale de diagnosticare pot include următoarele etape:

• Istoric medical și examen fizic: Medicul va începe cu un interviu medical detaliat pentru a înțelege simptomele și factorii de risc ai pacientului. Apoi, va efectua un examen fizic, concentrându-se pe zona afectată, pentru a căuta semne locale ale TVP, cum ar fi umflarea, durerea, căldura și roșeața.
• Examinări de laborator: De obicei, se fac teste de sânge pentru a măsura nivelurile de d-dimer, care pot fi crescute în prezența TVP sau a emboliei pulmonare (EP). Cu toate acestea, este important de menționat că d-dimerul poate fi crescut și în alte condiții, cum ar fi infecțiile sau inflamația, așa că rezultatele acestui test nu pot fi considerate definitive.
• Ecografie Doppler: Aceasta este una dintre cele mai comune și eficiente metode de diagnostic pentru TVP. Cu ajutorul ultrasunetelor, medicul poate vizualiza fluxul sanguin în vene și poate identifica prezența și localizarea unui cheag de sânge. Aceasta este o metodă non-invazivă și nedureroasă.
• Venografie cu substanță de contrast: În unele cazuri, venografia poate fi utilizată pentru diagnosticul TVP. Acesta implică injectarea unei substanțe de contrast într-o venă și realizarea de raze X pentru a vizualiza venele și eventualele cheaguri de sânge.
• Imagistica CT sau RMN: Uneori, se pot folosi scanări computerizate sau imagistică prin rezonanță magnetică pentru a diagnostica TVP sau EP. Aceste tehnici pot ajuta la evaluarea extinderii cheagului și a altor posibile complicații.
• Excluderea altor afecțiuni: Medicul va evalua și va exclude alte condiții medicale care pot provoca simptome similare, cum ar fi infecții, insuficiență cardiacă sau sindromul compartimentului.

Diagnosticul TVP poate fi complex, deoarece simptomele pot varia și pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni.

Tromboembolism pulmonar

Diagnosticul tromboemboliei pulmonare (TEP) implică o serie de investigații clinice și imagistice pentru a confirma prezența unui cheag de sânge în arterele pulmonare.

Medicul va discuta cu pacientul despre simptome și factorii de risc. Simptomele comune ale TEP includ dispnee, durere în piept, tuse cu sânge, palpitații și anxietate.

Apoi, medicul va efectua un examen fizic pentru a căuta semnele fizice ale TEP, cum ar fi tahicardia (bătăile rapide ale inimii), tahipnee (respirație rapidă) și poate asculta plămânii pentru a verifica eventualele sunete anormale. Se pot efectua teste de sânge pentru a evalua nivelurile de d-dimer, care pot fi crescute în cazul EP. Cu toate acestea, trebuie să se știe că d-dimerul poate fi crescut și în alte afecțiuni, astfel încât acest test nu este definitiv pentru diagnostic.

Angiografia pulmonară cu tomografie computerizată este cel mai comun test imagistic utilizat pentru a confirma TEP. Permite vizualizarea arterelor pulmonare și poate identifica prezența cheagului de sânge și locația acestuia.

De asemenea, se pot efectua ecografii venoase pentru a căuta cheagurile de sânge în venele profunde ale membrelor inferioare (tromboza venoasă profundă) care pot fi sursa TEP.

Tromboza arterială

Diagnosticul trombozei arteriale se bazează pe evaluarea clinică, rezultatele testelor de laborator și imaginile medicale.

Medicul va efectua un examen fizic pentru a căuta semnele fizice ale trombozei arteriale, cum ar fi absența pulsului arterial în zona afectată și durerea la palpare. Analizele de sânge pot furniza indicii despre starea coagulării sângelui și pot ajuta la evaluarea riscului de tromboză arterială. Aceste teste pot include măsurarea nivelurilor de d-dimer (care pot fi crescute în cazul trombozei arteriale) și alte teste de coagulare.

Imagistica poate să includă următoarele proceduri:

• Angiografie: Acesta este un test imagistic care poate fi folosit pentru a vizualiza arterele și pentru a identifica cheagurile de sânge. Angiografia poate fi efectuată folosind diferite tehnici, cum ar fi angiografia cu raze X, angiografia prin rezonanță magnetică (MRI) sau angiografia prin tomografie computerizată (CTA).
• Ultrasunete Doppler arterial: Acesta este un test care utilizează ultrasunete pentru a evalua fluxul sanguin și poate fi folosit pentru a detecta tromboza arterială în venele superficiale.
• Ecocardiogramă: Pentru tromboza arterială care afectează inima, ecocardiografia poate fi utilizată pentru a evalua inima și pentru a identifica eventualele cheaguri.

Tratament

Tratamentul trombozei venoase profunde are ca scop prevenirea extinderii cheagului de sânge, dizolvarea cheagului existent și prevenirea complicațiilor grave, cum ar fi embolia pulmonară. Tratamentul implică de obicei o combinație de medicamente și măsuri non-medicamentoase. Tratamentul este individualizat în funcție de severitatea TVP, factorii de risc și starea generală de sănătate a pacientului. Metodele prin care poate fi gestionată tromboza venoasă profundă sunt:

• Administrarea de anticoagulante: Aceste medicamente sunt fundamentale în tratamentul TVP și au rolul de a împiedica formarea de noi cheaguri de sânge și de a preveni extinderea celor existente. Tipul de anticoagulant și durata tratamentului depind de severitatea TVP și de evaluarea individuală a pacientului.
• Utilizarea compresiei elastice: Ciorapii de compresie pot ajuta la reducerea umflăturii și a durerii asociate cu TVP și pot îmbunătăți circulația sângelui. Aceștia sunt purtați pe piciorul afectat și pot fi prescriși de medic.
• Elevarea piciorului: Ridicarea piciorului afectat deasupra nivelului inimii poate ajuta la reducerea umflăturii și a disconfortului. Acest lucru trebuie făcut în mod regulat, cu piciorul odihnit pe o pernă sau o suprafață ridicată.
• Mișcare și exerciții: În anumite cazuri, medicul vă poate recomanda să faceți exerciții ușoare și să vă mișcați piciorul pentru a îmbunătăți fluxul sanguin și a preveni recurența TVP.
• Tratamentul cauzei subiacente: Dacă TVP este cauzată de o altă afecțiune, cum ar fi cancerul sau tulburările de coagulare, tratamentul acelei afecțiuni subiacente poate fi, de asemenea, necesar.
• Monitorizare regulată:Pacienții cu TVP necesită monitorizare medicală regulată pentru a urmări progresul tratamentului, a ajusta dozele de medicamente și a detecta eventualele complicații.

Este important să urmați cu strictețe îndrumările medicale și să comunicați orice simptome sau efecte secundare medicului dumneavoastră. De asemenea, este important să evitați factorii de risc cunoscuți pentru TVP, cum ar fi imobilizarea prelungită, și să discutați cu medicul despre măsurile de prevenire, mai ales dacă sunteți predispus la această afecțiune. Tromboza venoasă profundă poate fi gestionată eficient cu tratament adecvat și monitorizare corespunzătoare.