Antena 3 CNN Conținut plătit Elena Lasconi declară război flagelului care sufocă viitorul României - traficul de droguri

Elena Lasconi declară război flagelului care sufocă viitorul României - traficul de droguri

I.D.
6 minute de citit Publicat la 13:18 22 Oct 2024 Modificat la 17:20 23 Oct 2024
Elena Lasconi, candidată la președinția României din partea USR, aduce în centrul programului său de guvernare o promisiune clară și imperativă: zero toleranță pentru marii traficanți și un sprijin real pentru victimele acestui flagel.
Elena Lasconi, candidată la președinția României din partea USR, aduce în centrul programului său de guvernare o promisiune clară și imperativă. FOTO: USR

România se află în fața unei crize care atinge fiecare colț al societății: copiii noștri știu unde să găsească droguri, chiar în curțile școlilor, iar marii traficanți zburdă liberi prin porturile țării.

În timp ce mii de tineri își pierd viitorul sub influența substanțelor interzise, instituțiile noastre rămân adesea paralizate în fața unui fenomen care le depășește capacitățile sau pe care-l acceptă complice.

Elena Lasconi, candidată la președinția României din partea USR, aduce în centrul programului său de guvernare o promisiune clară și imperativă: zero toleranță pentru marii traficanți și un sprijin real pentru victimele acestui flagel.

Propunerea sa nu este doar o strategie electorală, ci un plan coerent și bine structurat pentru a curăța străzile, școlile și viitorul României de un fenomen care a scăpat de sub control.

 Situația actuală: Un pericol care nu poate fi ignorat

Realitatea de astăzi este crudă. Traficanții de droguri se infiltrează cu ușurință în licee și chiar școli gimnaziale, oferind acces la droguri pentru sume derizorii. În timp ce acești indivizi își duc mai departe afacerile murdare, victimele lor devin tinerii noștri, care se afundă într-un abis fără ieșire, adesea nereușind să găsească sprijin în cadrul instituțiilor statului.

Din păcate, cei dependenți de droguri sunt tratați mai degrabă ca infractori decât ca persoane care au nevoie de ajutor. Sistemul actual nu doar că nu oferă soluții, dar îi condamnă pe acești oameni la o suferință continuă, iar uneori chiar la moarte.

Poate la fel de grav este faptul că, testele de droguri utilizate de poliție pentru identificarea șoferilor sub influența substanțelor sunt inexacte, multe persoane nevinovate fiind pedepsite pentru erori de diagnostic. Este un scandal care a cutremurat România în această primăvară, punând presiune asupra instituțiilor pentru a moderniza urgent echipamentele de testare și a oferi certitudine juridică celor afectați.

Ce propune Elena Lasconi: Protecție și servicii de recuperare integrate pentru victime, pedeapsă pentru traficanți

Programul USR condus de Elena Lasconi aduce soluții clare și concrete. Ceea ce se schimbă pentru tine, cetățean al acestei țări, este că statul va deveni, în sfârșit, un aliat de încredere în lupta împotriva dependențelor.

1. Centre de prevenire și tratament al dependențelor

Elena Lasconi promite acțiuni concrete care vor aduce rezultate imediate cum ar fi: crearea de centre de prevenire și tratament, în care victimele să primească sprijin specializat de la o echipă multidisciplinară: psihologi, psihiatrii, medici și asistenți sociali.

În aceste centre, pacienții vor beneficia de evaluare inițială, detoxifiere supravegheată medical, terapie individuală și de grup, tratamente pentru sevraj și programe de reabilitare.

Familiile celor afectați vor fi, de asemenea, implicate în procesul de recuperare, fiind educate să sprijine pacienții și să înțeleagă complexitatea acestor afecțiuni.

Aceasta este o schimbare majoră în abordarea statului față de persoanele dependente: de la stigmatizare și izolare, la sprijin real și reintegrare socială.

2. Consiliere psihologică gratuită

Elena Lasconi propune accesul gratuit la consiliere psihologică pentru orice persoană dependentă, cu trimitere directă de la medicul de familie. Astfel, victimele vor putea alege dacă să primească acest sprijin fie în cadrul cabinetelor medicale, fie în centrele specializate, garantând accesibilitate pentru toți cei care au nevoie.

3. Întărirea instituțiilor pentru combaterea traficanților

Traficanții de droguri nu vor mai avea loc pe străzile României. Sub conducerea Elenei Lasconi și cu instituții care își vor respecta mandatul poliția și autoritățile locale vor conclucra, pe bune, pentru a desfășura operațiuni masive de eradicare a rețelelor de distribuție din școli și cartiere.

În plus, vor fi investiții masive în modernizarea echipamentelor de testare, astfel încât să fie eliminat riscul de a condamna nevinovați și pentru a ne asigura că adevărații vinovați sunt cei care plătesc.

Modele de succes în lupta împotriva traficului și consumului de droguri vor fi dezbătute permanent pentru a găsi cel mai bun răspuns

USR va propune o dezbatere națională privind soluțiile care și-au dovedit eficiența la nivel internațional. Este însă timpul să trecem de la vorbe la fapte pentru că există exemple de țări care au aplicat strategii inovatoare pentru a combate fenomenul drogurilor, iar rezultatele sunt impresionante.

1. Portugalia: Decriminalizarea consumului personal și reabilitarea prin servicii comunitare

Portugalia a adoptat una dintre cele mai radicale și eficiente strategii de luptă împotriva drogurilor în 2001, prin decriminalizarea consumului personal de droguri. În loc să fie condamnați, consumatorii sunt trimiși la consiliere și reabilitare, oferindu-le o șansă reală de recuperare. Sistemul portughez pune accent pe tratament, prevenție și reintegrare socială. Rezultatul? Rata infecțiilor cu HIV legate de consumul de droguri a scăzut dramatic, iar numărul deceselor cauzate de supradoze s-a redus considerabil.

2. Islanda: Prevenția prin educație și activități extracurriculare

Un alt exemplu de succes vine din Islanda, unde autoritățile au pus accentul pe prevenție prin educație și implicarea tinerilor în activități extracurriculare. Prin programe de sport și cultură, copiii și adolescenții au fost scoși din mediile de risc. În paralel, Islanda a introdus programe de educație privind riscurile consumului de droguri, implicând activ familiile și școlile. În mai puțin de două decenii, consumul de droguri și alcool în rândul tinerilor islandezi a scăzut cu peste 50%.

3. Olanda: Programe integrate de reducere a riscurilor și centre de consum supravegheat

În Olanda, autoritățile au dezvoltat o rețea de centre de consum supravegheat, unde persoanele dependente pot utiliza droguri în condiții sigure, sub supravegherea personalului medical. Aceste centre au rolul de a reduce riscul de supradoză și de a preveni transmiterea bolilor infecțioase. În același timp, Olanda a investit masiv în programe de reducere a riscurilor, prin distribuirea de seringi sterile și accesul la tratamente de substituție. Această politică a contribuit la scăderea numărului de infracțiuni legate de droguri și la protejarea sănătății publice.

4. Canada: Legalizarea controlată a drogurilor ușoare pentru combaterea pieței negre

În Canada, guvernul a adoptat o măsură curajoasă în 2018 prin legalizarea controlată a canabisului. Acest pas a vizat distrugerea pieței negre și combaterea rețelelor de criminalitate organizată care profitau de pe urma traficului ilegal. Legalizarea a venit la pachet cu reguli stricte privind vârsta de consum, locurile de vânzare și taxarea produselor.

Fondurile obținute din impozite au fost direcționate către programe de educație și prevenție, iar rezultatele indică o scădere a infracțiunilor violente legate de droguri. Studiile din Canada arată că, prin reglementarea consumului, s-a redus presiunea asupra sistemului de justiție și s-a îmbunătățit controlul asupra pieței.

Aceste exemple demonstrează că există soluții eficiente care nu doar că reduc impactul negativ al consumului de droguri, dar sprijină și reintegrarea socială a celor afectați. România trebuie să privească spre aceste bune practici internaționale, adaptându-le la nevoile și realitățile locale, așa cum propune Elena Lasconi prin măsurile sale bine fundamentate.

 Concluzie: O schimbare de paradigmă

România nu mai poate închide ochii în fața acestui fenomen devastator. În ultimii 10 ani, potrivit datelor oficiale europene, în anul 2008 - România avea în jur de 1,8% consumatori de droguri ocazionali pe segmentul de vârstă 16-35 de ani, iar în 2020 am ajuns la 17%, ceea ce înseamnă undeva între 900.000 și 1.000.000 de consumatori ocazionali de droguri. Aceste cifre spun clar că pe nimeni nu a interesat, până acum, acest subiect.

Elena Lasconi propune o abordare curajoasă, în care victimele sunt sprijinite, iar traficanții sunt pedepsiți cu toată fermitatea legii. Prin aceste măsuri, USR promite nu doar un viitor mai sigur, ci și un viitor în care fiecare copil, fiecare adult să poată trăi fără teama că va fi prins în ghearele dependenței.

Acesta este momentul pentru o schimbare reală. Aceasta este lupta noastră comună. Iar victoria este posibilă doar prin acțiuni curajoase și bine gândite, precum cele propuse de Elena Lasconi.

(Material susţinut de USR)

×
x close