Ai diabet? Iată ce trebuie să faci pentru a câștiga lupta cu coronavirusul

Stresul poate duce la o tendință de a mânca compulsiv sau de a sări peste mesele principale, esențiale în cazul diabeticilor.

Pentru a afla ce pot face aceștia pentru a-și ține sub control boala în condiții de stres, așa cum este cazul acestei pandemii, am stat de vorbă cu dr. Nicolae Panduru, medic diabet, nutriție și boli metabolice în cadrul MedLife.

Stresul poate fi datorat mai multor factori sau evenimente. Stresul poate fi medical (infecții, intervenții chirugicale, internare, etc.) sau psihologic (evenimente stresoare), precizează dr. Panduru.

Stresul medical reprezentat de îmbolnăvirea cu SARS-Cov-2

În această perioadă, acesta poate duce la dezechilibrarea glicemiilor. În cazurile asimptomațice, glicemiile nu se modifică semnificativ. În schimb, în cazul pacienților simptomatici care prezintă febră, frisoane, tuse, oboseală, dispnee (dificultăți de respirație) creșterea glicemiei este deja un semn de gravitate sulplimentar. Dacă pacienții prezintă parte din semnele și simptomele de mai sus ar trebui să contactateze medicul de familie pentru realizarea formalităților în vederea testării pentru boala COVID-19, indiferent de valoarea glicemiei, spune dr. Panduru.

În cazurile în care glicemia se dezechilibrează ușor-moderat, dar nu există semne de infecție cu SARS-Cov-2 trebuie avut în vedere faptul că această infecție nu este singura cauză de dezechilibru glicemic și în afara ei pot exista și alte cauze. Totuși, dacă glicemiile cresc fără o cauză justificată, în condițiile respectării regimului de stil de viață, testarea pentru virusul SARS-Cov-2 poate fi utilă. Indiferent de cauza dezechilibrului glicemic, dacă glicemia este 130 - 250 mg/dl (înainte de mese) următoarele sfaturi ar trebui să fie foarte utile:

1. - Hidratarea este importantă și se realizează cu cel puțin ½ cană (100 ml) de apă în fiecare oră. Hidratarea se poate realiza și cu orice altă băutura non-alcoolică, fără zahăr;
2. - Pacienții nu trebuie să stea fără să mănânce – se pot alimenta cu cantități moderate de alimente ce conțin carbohidrați (cereale integrale, iaurt, pâine prăjită, alimente proteice), dar trebuiesc evitate alimentele cu index glicemic crescut;
3. - Exercițiul fizic ușor poate ajuta la scăderea glicemiei.

Totuși, pentru orice glicemie înainte de masă care se află în aceste valori contactarea unui medic specialist chiar și online este foarte utilă.

Stresul psihologic, al doilea tip de stres care poate dezechilibra diabetul zaharat

Evenimentele care în aceasta perioadă pot genera stres psihologic pot fi reprezentate de necesitatea hranei, adăpostului, siguranța financiară, distanțarea socială, etc.  Stresul psihologic este demonstrat a avea o influență directă asupra valorilor glicemiei în diabetul zaharat tip 1 în condițiile unei diete standardizate. Nu este însă o legatură clară între valorile glicemiei și stres, în diabetul zaharat tip 2, dar există o legatură clară între stresul psihologic și tulburările de comportament alimentar sau aderența la tratament, care secundar pot conduce la creșterea glicemiilor.

Stresul psihologic se manifestă prin modificarea/apariția dependenței emoționale, anxietății, melancoliei, negării (unei situații evidente), nervozitate/furie. Atunci avem de-a face cu „factori psihologici care afectează alte boli medicale” [psychological factors affecting other medical conditions (PFAOMC)]. În această perioadă, așa cum am arătat și mai devreme, PFAOMC pot fi multipli de la siguranța sanitară până la cea financiară. Pentru a evita efectul acestor factori asupra diabetului, cea mai bună modalitate de anihilare a lor este o evaluare a cauzelor care au determinat apariția stresului psihologic și înlăturarea acestora, daca este posibil. Mă refer la o evaluarea realistă, eventual împreună cu o altă persoană dacă e necesar, a factorilor stresori pe toate palierele, cel puțin pe 3 paliere: sănătate, siguranța financiară, oportunități reprezinta un element necesar. Apoi este necesară conștientizarea corectă a stărilor și emoțiilor pe fiecare palier evaluat.

Kitul pacientului cu diabet

Dr. Panduru are o serie de recomandări pentru paciecții cu diabet, valabile indiferent dacă s-au descoperit sau nu factorii stresori și au fost anihilați sau nu. Pentru diminuarea stresului psihologic, orice pacient cu diabet, în această perioada, trebuie să își pregătească un SET DE „PROVIZII” DE URGENTA format din:

• - măști necesare în caz de ieșire la serviciu sau pentru alte necesități;
• - mănuși unică folosință fără talc – necesare la cumpărături;
• - 1 sticluță gel (20 ml) dezinfectant de mâîni pentru situații de necesitate;
• - medicația sa pentru cel puțin o lună (andtidiabetice orale sau cartușe de insulină);
• - glucometru (preferabil care să poata măsura și corpii cetonici);
• - stripuri/benzi de testare a glicemiei necesare pentru o lună (calcul realizat individual în funcție de tipul de diabet și numărul uzual de teste zilnice efectuat înainte de pandemie);
• - ace înțepătoare pentru măsurarea glicemiei din deget (lancete) – calcul în funcție de numarul de teste pentru o luna (1 lancetă pentru cel mult 10 stripuri/benzi de testare  glicemiei);
• - Securizarea unei modalități de măsurare a corpilor cetonici - fie pentru urină (bandelete pentru examen sumar urină), fie pentru sânge (stripuri/benzi pentru glucometrele care pot măsura și corpii cetonici), ce pot fi cumparate din farmacie –minim 10 bucăți;
• - pentru utilizatorii de sisteme de monitorizare continuă sau flash a glucozei  – cititor de rezervă plus senzori pentru o lună.

Pentru pacienții cu diabet zahrat tip 1 sau 2 tratați cu insulină kitul ar trebui să conțină și seringi pentru injectarea insulinei pentru cel puțin 3 zile, kit glucagon 1 mg/ml (pentru pacienții cu diabet zaharat tip 1) sau 10 pliculețe de zahăr (pentru toți pacienții cu diabet zaharat), un pachet de biscuiți digestivi (10 biscuți – aprox 5-10 g per biscut).

Din kitul pacienților cu pompa de insulină nu trebuie să lipsească consumabile pentru pompa de insulină necesare pentru o lună, mijloace alternative de administrare a insulinei (necesare de în caz de avarie a pompei) – 2 penuri (insulină rapidă și lentp) sau 10 – 15 seringi pentru injectarea insulinei.

Cum luptăm cu efectele stresului

Mâncatul compulsiv sau emoțional (rapid și inconștient) sunt două efecte ale stresului din această perioadă, de aceea dr. Panduru recomandă pacienților cu diabet să ia o serie de măsuri pentru a le evita:

• - Să se realizeze întotdeauna cumparăturile după o listă;
• - Lista de cumpărături să fie scrisă întotdeauna după masă;
• - Cumpărăturile să fie făcute pentru o perioadă mai lungă 1-2 săptămâni (pentru a evita intrarea frecventă în magazinele alimentare de proximitate);
• - În lista de cumpăraturi să se găsească mai ales alimente sănătoase și cu index glicemic scăzut – moderat;
• - Să se prepare alimentele în casă conform listei;
• - Să se mănânce întotdeauna la masă (ca un ritual de familie);
• - Înainte de a mânca un fel de mâncare să se studieze mâncarea respectivă utilizând toate simțurile (mai ales mirosul și văzul);
• - Mâncarea să fie consumată cu înghițituri mici și cât mai încet posibil;
• - Înainte de înghițire mastecarea fiecărei înghițituri de cel puțin 20 ori, încercând sesizarea gustului și compoziției acesteia;
• - Înghițirea mâncării doar când a devenit semilichidă;
• - Consumul de apa cu pH alcalin la începutul mesei și pe parcursul ei;
• - Evitarea folosirii mâncării ca recompensă sau ca o modalitate de calmare sau mângâiere – ca răspuns comportamental învățat la stres.

Mâncând cât mai conștient (mindfulness eating) se obține o senzație plăcută de mulțumire și de sațietate mai rapidă. În plus, mâncatul conștient este mai lent, conducând la excursii (creșteri) glicemice mai mici dupa mese, adaugă medicul.

Doctorul Panduru vorbește și de un alt aspect foarte important pentru pacienții cu diabet zaharat și anume mediul în care trăiesc. „Este esențial să creeze în jurul lor un mediu echilibrat și liniștit, un mediu care să le ofere destule alte atracții / activități în afara mâncării. Să evaluaze posibilatatea realizarii unor sesiuni de meditație și relaxare, de exemplu, să își asigure suportul familial și să mențină rutinele încă posibile din activitatea anterioară, dar și să introducă activitați noi care sa le ocupe timpul.”, subliniază dr. Panduru.

În plus, chiar dacă această perioadă este una de distanțare socială exercițiul fizic în apropierea locuinței nu este interzis. Exercițiul fizic ajuta și el foarte mult la controlul glicemic, dacă este efectuat în primele 3 ore după mese sau dupa ulțima masă de seară. În acest context, daca este posibil ar trebui efectuate zilnic 30 minute de exercițiu fizic moderat (jogging, plimbari în ritm rapid). În cazul în care acestea nu sunt posibile în aer liber un program de exerciții fizice de apartament de 30 minute ar putea fi realizat din exerciții de tipul înviorării de la orele de sport din școală. Acesta poate fi completat cu genuflexiuni, aplecări de trunchi, exerciții cu greutăți mici sau benzi elasțice, bicicleta de cameră sau eliptica, steper, abdomene, etc. Efectuarea a 30 minute de exercițiu fizic după ultima masă de seară asigura un efect asupra glicemiilor până a doua zi de dimineață. În cazul tratamentului cu insulină sau sulfoniluree atunci „doza de exercițiu” de seară sau de după mese trebuie tatonată în mod crescător pentru evitarea hipoglicemiei, ne-a explicat medicul.

Un ultim aspect de care trebuie să se îngrijească pacienții cu diabet este somnul. Dr. Panduru menționează că somnul de cel puțin 8 ore pe noapte, începand cu ora 22 este demonstrat a înfluenta și el controlul glicemic. Pentru obținerea unui somn bun este recomandat să nu se consume cafea / cola dupa ora 13, sa se aerisească încăperea înainte de somn, să nu se folosească ecrane în dormitor si cu 1 oră înainte de somn.

_________________________

Acest articol este parte a demersului MedLife – Izolaţi, dar împreună. Susţinut de medici şi specialişti, demersul este menit să informeze corect şi să ofere suport medical şi emoţional celor care au nevoie. #izolatidarimpreuna vorbeşte despre solidaritate şi despre cum putem acţiona responsabil în tot acest timp: prin izolare, prin informare corectă şi prin dedicare, cu empatie şi căldură, putem depăşi acest impas. Împreună facem ca adaptarea la aceste noi condiţii să fie mai uşoară. Să scăpăm de incertitudini, să fim responsabili şi rezilienţi în faţa provocării cu care ne confruntăm. Învăţăm să fim uniţi, prezenţi unii pentru ceilalţi, chiar dacă o facem de la distanţă, să ne protejăm pe noi, dar şi pe cei care au cea mai mare nevoie. Pentru că în noi stă puterea de a schimba traiectoria acestei perioade şi pentru că fiecare dintre noi poate face diferenţa. Dacă crezi că acest articol poate să fie şi altora de ajutor, te rugăm să îl dai mai departe.