Tăierile ilegale de păduri continuă să fie o problemă gravă într-o Românie unde exploatarea excesivă a pădurilor agravează situația. Suprafața împădurită a țării este sub media europeană, iar zonele cele mai expuse deșertificării, precum Oltenia și Bărăganul, au suprafețe de pădure sub 5%.
Programul național de împădurire de 800 de milioane de euro introdus de USR în PNRR a fost sabotat de Ministerul Agriculturii din motive birocratice. Ministerul nu a dorit să scoată terenurile degradate din registrul agricol, preferând să mențină controlul asupra acestora.
USR propune un program național pentru împădurirea a 10.000 de hectare anual, cu prioritate în zonele afectate de deșertificare. Acest program poate fi finanțat din fonduri naționale sau surse europene post-PNRR.
De ce nu avem păduri în sudul României
Județele din sud aproape că nu mai au perdele forestiere, distruse din cauza strategiei partidului comunist, care nu a fost prietenoasă nici cu mediul și nici cu agricultura, urmărind doar mărirea suprafeței agricole fără nicio logică. Imaginile de pe Google Maps arată diferența dintre granița României cu Bulgaria, unde perdelele forestiere sunt prezente în nordul Bulgariei, dar lipsesc complet în sudul României.
„La 35 de ani de la căderea comunismului, încă nu am reușit să refacem ceea ce a distrus o strategie greșită. Noi trebuie să refacem aceste perdele forestiere agricole și să dezvoltăm o strategie clară de reîmpădurire”, spune George Gârbacea, fostul președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului propus de USR.
„Institutul Național de Statistică arată că sunt 500.000 de hectare de terenuri degradate în toată țara, pe care primăriile au obligația să le identifice pentru a putea face plantări de pădure nouă. Am întrebat în urmă cu trei ani câte terenuri au fost identificate și ce măsuri au luat autoritățile locale. Răspunsurile au fost catastrofale. Mulți habar n-aveau că au obligația asta, iar cele mai multe județe nu au identificat terenurile. Guvernul doarme”, spune Diana Buzoianu, deputată USR, vicepreședintă a Comisie de Mediu.
În județul Constanța, mai multe zone odată împădurite din zona stațiunilor Neptun, Olimp, Venus și Jupiter au fost defrișate pentru a face loc hotelurilor și vilelor. Un exemplu este și Pădurea Comorova, ultima pădure costieră din România, creată în anii 1.800 sub patronajul Regelui Carol I. Din cele 885 de hectare de pădure inițiale, au rămas doar 395 de hectare.
„Județul Constanța nu este celebru pentru codrii săi, dar puținele păduri valoroase care i-au rămas cad pradă tot mai des rechinilor imobiliari. Este nevoie de măsuri foarte dure. Este nevoie de înființarea unei structuri specializate pe infracțiunile de mediu. Noi am denumit-o popular DNA-ul pădurilor, dar ea se va ocupa nu doar de apărarea pădurilor, ci și a apei, a aerului, a râurilor, a Mării Negre. Trebuie să prezervăm toate acestea pentru a le putea lăsa mai departe generațiilor următoare. Proiectul DNA-ul pădurilor ar trebui votat de toți parlamentarii”, afirmă Stelian Ion, deputat USR de Constanța.
USR vrea procurori specializați pe mediu
USR luptă de câțiva ani în Parlament pentru înființarea direcției de investigare a infracțiunilor de mediu cu procurori specializați pe dosarele de mediu și cu bugete speciale, ca să nu mai scape infractorii printre degetele autorităților.
„Datele ne arată că avem tăieri ilegale de ordinul milioanelor de metri cubi și doar 15 oameni condamnați, prejudiciu de 5 miliarde de euro anual estimat de Comisia Europeană din cauza tăierilor ilegale și doar 15 oameni condamnați. E clar că, în acest moment, hoții de lemne din România nu sunt prinși și nu sunt condamnați. De aceea avem nevoie de procurori specializați în probleme de mediu. Din datele furnizate de MAI în 2022, din peste 8.000 de dosare cu infracțiuni silvice circa 95% au fost închise prin clasare sau neînceperea urmăririi penale. Avem nevoie de DNA-ul pădurilor dacă vrem ca mafia lemnului să fie oprită și ca pădurile să nu mai dispară sub ochii noștri”, spune deputata USR Diana Buzoianu, coinițiator al proiectului USR DNA-ul pădurilor.
În această toamnă, trebuia să fie publicat inventarul forestier, care să arate cifrele actuale ale tăierilor legale, dar Ministerul Mediului a cenzurat lansarea pentru că nu vrea să se afle dimensiunile dezastrului de mediu. Lipsa de date afectează munca procurorilor. USR vrea în schimb să ajute procurorii să folosească tehnologii moderne pentru a urmări și a combate tăierile ilegale. În acest sens, USR propune un program național de hărți de risc și date precise din Inventarul Forestier Național și Sistemul SUMAL.
Protecție pentru mediu în Constituție
În contextul discuțiilor despre un mediu mai curat, USR propune modificarea articolului 35 din Constituție pentru a ”garanta” dreptul la un mediu sănătos.
„Vom modifica în Constituție formularea statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos în statul garantează dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos. E important ca autoritățile să nu mai asiste nepăsătoare la tăierile ilegale, la schimbările de mediu, ci să acționeze pentru a-i proteja pe oameni”, spun reprezentanții USR.
Pe lângă modificările la Constituție, USR propune și modificarea Codului silvic, astfel încât toate pădurile să beneficieze de protecție, indiferent de includerea lor în fondul forestier național. De asemenea, USR susține că e nevoie de un regim juridic special de protecție a pădurilor periurbane.
În programul USR apare și o altă măsură concretă pentru protejarea pădurilor: acordarea de subvenții pentru proprietarii care îngrijesc suprafețele cu copaci, pe modelul subvențiilor actuale pentru buna întreținere a pajiștilor și terenurilor agricole.
Banii pentru păduri în PNRR riscă să fie pierduți
Mediul a fost, alături de Transporturi, Sănătate și Educație, o prioritate pentru USR la conceperea Planului Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR), singurul proiect mare de țară pe care l-a avut România de la Revoluție încoace.
USR a alocat bani în PNRR pentru împădurirea a 56.700 de hectare în toată țara. Dar autoritățile bat pasul pe loc. În cursul anului 2023, a fost plantată o suprafață totală de doar 376 de hectare, deși Ministerul Mediului a semnat 99 de contracte pentru o suprafață totală de 775 de hectare. În acest ritm, România va pierde banii europeni pentru împădurire, dacă după alegerile din decembrie 2024 Guvernul nu își asumă să facă din lupta pentru păduri o prioritate.
