Antena 3 CNN Life Sănătate Conferința România Inteligentă. Soluții pentru ca pacienții să aibă tratamente: „Sunt o parte a ceea ce avem de făcut”

Conferința România Inteligentă. Soluții pentru ca pacienții să aibă tratamente: „Sunt o parte a ceea ce avem de făcut”

Roxana Mihăiescu
3 minute de citit Publicat la 17:37 07 Oct 2024 Modificat la 17:41 07 Oct 2024
Imagine WhatsApp 2024-10-07 la 17.36.12_daa8e394
Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa / sursă foto: Antena 3 CNN

România se află pe primul loc în Europa la decese din cauze ce pot fi prevenite şi tratate. Asta în contextul în care pacienții români așteaptă cel mai mult din Uniunea Europeană pentru a avea acces la medicamente inovatoare. Specialiștii atrag atenția că, deşi sunt mai scumpe, rezultatele terapeutice sunt mai bune și, astfel, se reduc costurile pe termen lung cu asistența medicală. 

Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa și din cauză că pacienții așteaptă ani în șir pentru a avea acces la tratamente inovatoare, spun experții.

Deși există o Hotărâre de Guvern care prevede accesul la molecule noi, în practică, există un decalaj foarte mare între România și restul țărilor europene în privința gradului de acces la terapii inovatoare.

„Noi știți că am reușit să introducem ca și concept un fond de inovație în sănătate.

El există, în sensul că este o rubrică, mai trebuie și să existe și conținut.

Nu pot să  fac predicții (n.r. despre  când va exista finanțare)”, a declarat Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății. 

Ministrul Sănătăţii admite însă că există soluții pentru ca pacienții să aibă acces rapid la terapii inovatoare.

„Apropo de predictibilitatea finanțării, deci trebuie să trecem de la modul de finanțare actuală la o finanțare multi-anuală”, a mai declarat ministrul Sănătății.

Cheltuielile uriașe pentru tratarea pacienților cu forme severe de boală pun o presiune uriașă asupra sistemului de sănătate, iar fondurile sunt mereu insuficiente.

„Sunt întâlniri repetate cu Ministerul de Finanțe, în care noi prezentăm situația, o evaluăm, mergem cu analize foarte clare, cifrice, nu numai pe programe și pe celelalte nevoi ale sistemului, pentru că programele naționale de sănătate curative sunt o parte a ceea ce avem de făcut, dar sunt multe alte segmente”, a declarat Valeria Herdea, președinte CNAS. 

O metodă pentru optimizarea cheltuielilor din Sănătate sunt așa-numitele contracte cost volum și cost volum rezultat. Prețurile negociate la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pot permite tratarea, la același cost, a 4 pacienți în loc de unul.

„Bugetul nou pe care îl avem alocat pentru Casa de Sănătate reprezintă punctele de plecare pentru bugetul anului 2025 și cel de la Casa de Sănătate. 

Am încercat, prin intermediul rectificării bugetare din acest an, să asigurăm un nivel actualizat al acestor contracte cost-volum-profit, respectiv am crescut suma alocată de la 3,2 miliarde la 6,2 miliarde”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.

Finanțarea este însă insuficientă pentru a preveni sincopele în asigurarea tratamentelor.

„Creșterea pe acest buget specifici a fost de la 4.3 la 6.1, nu de la 3 și vorbim de miliarde de lei, iar necesitatea fundamentată de CNAS la începutul anului fusese de minim 7.2 miliarde

Ceea ce s-a dat și prin rectificare bugetară, o parte din fonduri se mai duc și pentru aceste contracte cost volum, va ajunge pentru finalizarea renogocierii celor care sunt în derulare, există contracte pentru care nici nu a început negocierea”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe ARPIM.

„Am mai fost la la evenimente unde autoritățile, Ministerul de Finanțe ne spunea cum bugetul Sănătății crește, se dublează, se triplează, dar ceea ce e important pentru pacienți, pentru că vorbim din perspectiva pacienților, e să vedem acești bani cum se arată în calitatea vieții și cum se arată în statisticile României”, a declarat Radu Gănescu, Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

În România anului 2020, adică în plină pandemie, au fost înregistrate 358 de decese evitabile la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media Uniunii Europene.

×
x close