Banii românilor în era digitală. Care sunt câștigurile, riscurile și reglementarile

Digitalizarea serviciilor financiare înseamnă eficienţă, dar şi vulnerabilităţi. Mai mulţi profesionişti din domeniul financiar şi experţi în tehnologie, care s-au reunit la Braşov, în Conferinţa Europeană cu tema "Tranziţia Digitală în Servicii Financiare – Provocări şi Oportunităţi generate de noile reglementări".

"Universitățile trebuie să fie un partener de nădejde pentru agenții economici, pentru toate instituțiile publice şi private" 

Conferinţa Europeană a Serviciilor Financiare este eveniment de prestigiu, a ajuns deja la a noua ediţie şi este organizat de Institutul de Studii Financiare la Braşov. 

În deschiderea ECFS 2025, reprezentantul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), vicepreședintele pentru sectorul asigurări-reasigurări, Sorin Mititelu, a trecut în revistă marile schimbări legislative venite de la nivelul Uniunii Europene și influența lor concretă asupra interacțiunii dintre consumatori și furnizorii de produse și servicii financiare. 

"Digitalizarea  este atât  de prezentă în viața noastră încât probabil că luăm multe lucruri de la sine. Și totuși, sunt multe de făcut. Procesul de transformare al economiei este doar la început. Multe se vor întâmpla datorită evoluției tehnologiei. Prima reacție este aceea de respingere pentru că înseamnă un nou cadru și costuri suplimentare, dar evoluția va continua", a spus Sorin Mititelu.

Despre rolul esenţial pe care îl are Inteligenţa Artificială în toate domeniile a vorbit şi rectorul Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Daniel Breaz.

"(...) mediul academic este un partener de încredere pentru mediul economic, iar educația financiară se poate face foarte, foarte bine pentru tinerii noștri cu ajutorul universităților. Universitățile trebuie să fie un partener de nădejde, nu doar pentru agenții economici, pentru toate instituțiile, atât publice, cât și private și din din această țară. Astăzi, vom putea discuta alte subiecte pentru că discutăm despre digitalizare, discutăm despre inteligența artificială, care vine ajutorul tinerilor și nu doar al tinerilor, al tuturor. Partea de digitalizare și chiar aveam câteva discuții înainte de de interviul dumneavoastră cu cu colegii, este foarte importantă. Discutăm de eliminare a anumitor proceduri greoaie, vechi, învechite, care  încă se întâmplă în România, la unele primării, la plăți de impozite, de taxe, trebuie să mergem mai departe, să facem pasul următor și atunci vom deveni o țară modernă", a declarat rectorul Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Daniel Breaz.

Daniel Breaz: "Inteligenţa Artificială niciodată nu ne va lua locul nostru"

"Iar partea de inteligență artificială este extrem de importantă, să o aducem cât mai aproape de tineri, chiar dacă unii contestă sau unora li se pare controversat acest subiect.  Unora le este teamă, că poate ne va lua... sunt întrebări de genul: «Şi dacă Inteligența Artificială va lua locuri?». Niciodată nu ne va lua locul nostru și nimeni nu va gândi în locul oamenilor.

Dar atunci când ai un ajutor din partea cuiva, când cineva vine și îți propune un ajutor, cum este acest... sau cum este această inteligență artificială, acest computer care de multe ori lucrează de multe ori, de cele mai multe ori mult mai rapid decât noi, trebuie să acceptăm acest lucru. Dacă vrem să evoluăm, dacă vrem să fim pe un drum modern, să construim o societate modernă, va trebui să evoluăm, să acceptăm ceea ce este bine și ceea ce vine să ne îmbunătățească viața de zi cu zi", a mai explicat Daniel Breaz la Antena 3 CNN.

Alexandru Ciuncan: "Vrem să aducem asigurările mai aproape de de români"

Întrebat despre ce se întâmplă pe zona de digitalizare, preşedinte şi director general UNSAR, Alexandru Ciuncan, a declarat: "Ce pot să vă spun, în primul rând, este că educația financiară reprezintă cheia de boltă a dezvoltării oricărei societăți, iar digitalizarea este un factor care ne poate ajuta într-adevăr să aducem asigurările mai aproape de români. Să-i ajutăm pe aceștia, pe fiecare dintre dintre noi, să ia decizii informate în ceea ce privește asigurările. Asta ne va face să fim mai rezilienți la nivel de societate și la nivel de de economie, însă, digitalizarea nu este un scop în sine. Important este, cum spuneam, că prin intermediul acestor proiecte care țin de transformarea digitală care își face deja foarte bine simțită prezența în asigurări, e important e să reușim să aducem asigurările mai aproape de de români. Iar chiar în acest context pot să pot să vă anunț că împreună cu Antena 3 CNN și cu participarea Institutului de Studii Financiare, organizatorul evenimentului de astăzi, vom lansa o serie de evenimente regionale".

Ulterior, Alexandru Ciuncan a mai spus: "Vorbim despre trei regiuni în acest moment, pentru început, prin care vom vorbi românilor despre asigurările de locuințe, pentru că, într-adevăr, dacă la nivel european cam 62% dintre dintre locuințe sunt asigurate, în România procentul este undeva la 25%. Deci doar una din patru, atunci când vorbim, este asigurat atunci când vorbim de asigurări obligatorii și doar 17% dintre locuințe au asigurare facultativă. Și tocmai pentru că e atât de important această reziliență, capacitatea noastră de a face față unor scenarii averse, unor dezastre naturale, dacă vreți incendii și așa mai departe. Tocmai de aceea, e important să mergem mai aproape de români cu ajutorul dumneavoastră și să informăm".

Ioana Ciobanu, reporter Antena 3 CNN, a intervenit şi a spus: "Deci, până la urmă, digitalizarea și educația financiară în acest scop nu este un scop final, ci o modalitate pentru oameni, o modalitate de a ajunge la alte scopuri", iar ceo-ul UNSAR a explicat: "Exact întotdeauna spunem acest lucru, că e extrem de important ca românii să poată să ia decizii informate, adică decizii în cunoștință de cauză atunci când vorbim, bineînțeles, despre asigurările facultative. Când vorbim despre asigurările obligatorii, da, unde îi lege, nu-i tocmeală. Însă, când vorbim despre asigurările facultative, da, ne dorim ca oamenii să intre pe portalul nostru, pe asiguropedia.ro. şi să vadă cum se pot proteja mai bine pe ei, familiile lor, companiile în care lucrează și așa mai departe".

"Dezbaterile de astăzi de la Conferinţa Europeană a Serviciilor Financiare au în centrul atenţiei educaţia financiară. Însă, sunt discuţii legate şi despre digitalizare, şi despre schimbările care au loc la nivel mondial la momentul de faţă, inclusiv aici, în România", a spus Ioana Ciobanu, reporter Antena 3 CNN.

Preşedintele Consiliului Director al ISF: "Există riscuri de fraudă. Chatbot-ul poate face plata într-un cont greşit"

Întrebat despre schimbările de pe pieţele financiare, dar şi de Inteligenţa Artificială are sunt principalele lucruri care trebuie punctate şi care sunt riscurile, preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei Institutul de Studii Financiare, Valentin Ionescu, a declarat: "Este foarte important... am depăşit demult momentul discuţiilor despre digitalizare. Deja am avansat în etapa Inteligenţei Artificiale, suntem într-un moment în care Inteligenţa Artificială este în aproape toate domeniile, mai ales în domeniile financiare, unde s-a implementat pentru prima oară.

Aduce foarte multe beneficii. De exemplu: în cadrul sectorului asigurări – poate personaliza o poliţă de asigurare pe baza unui istoric în mod automat; poate duce la contracte smart de asigurări. Pe baza istoricului medical, îţi poate personaliza o asigurare de sănătate şi aşa mai departe. 

Totuşi, sunt foarte multe riscuri. Trebuie să fim atenţi la aceste riscuri. Autorităţile de reglementare şi de supraveghere trebuie să conştientizeze consumatorii prin educaţia şi prin reglementările pe care le emit asupra acestor riscuri. Dintre cele mai importante riscuri sunt cele legate de date – Inteligenţa Artificială îşi conturează opinia sau decizia pe baza unor date istorice.
Dacă datele sunt eronate există riscul ca preţul unei poliţe să fie estimat greşit. Sau există riscul ca un dosar de daună să fie refuzat dacă datele din istoric sunt eronate. Ca urmare, atunci când folosim Inteligenţa Artificială trebuie să fim foarte atenţi noi, în calitate de consumatori, dar şi cei care reglementează piaţa atunci când impun anumite reguli pentru aceste softuri de Inteligenţă Artificială". 

Ulterior, preşedintele ISF a mai spus: "Sunt, de exemplu, foarte răspândite chatbot-urile la companiile de asigurări. Aceste chatbot-uri pot fi foarte uşor păcălite, fraudate de persoanele care sunt în capătul celălalt. Nu înseamnă că reprezentanţii companiei au greşit cu ceva. Dar chatbot-ul consideră că cel care transmite copia după buletin sau copia după permisiul auto sau după asigurare este persoana respectivă. Dar, în cauza unei fraude, pot fi luate documentele unei persoane şi transmise în relaţia cu acest chatbot. Chatbot-ul poate face plata într-un cont greşit, ca urmare, acea persoană va fi fraudată. Sunt multe riscuri. (...). în cursul zilei de astăzi, în cadrul conferinţei vom dezbate oportunităţi, dar ne vom axa foarte mult şi pe modul în care mitigăm aceste riscuri legate de Inteligenţa Artificială în domeniile financiare nebancare".

La întrebarea: "Este posibil să vedem în perioada următoare să vedem un set de reguli, o reglementare, nişte norme cu privire la cine poate să folosească Inteligenţa Artificială şi în ce condiţii?", Valentin Ionescu a răspuns: "Avem în premieră în Uniunea Europeană, se numeşte «Artificial Intelligence Act» este în premieră, aşa cum spuneam, la nivel global, în Uniunea Europeană, care stabileşte clar obligaţiile celor care dezvoltă şi celor care implementează softurile de Inteligenţă Artificială, trebuie să ţină cont de reguli etice, să ţină cont de regulamentul de protecţie a datelor GDPR ş.a.m.d.".

Aproape 1 milion de români au investit în Bitcoin

Peste 600.000 de români investesc în criptomonede, spune Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), care remarcă faptul că, în timp ce piețele de capital clasice se supun un pachet împovărător de reglementări venite de la nivelul UE, operatorii de criptomonede nu s-au supus până recent niciunei reguli.

"Se pare că avem, în România,  600.000 de utilizatori de cripto. Mă gândeam ce înseamnă o piață nereglementată încă. Bursa are 220.000 de investitori adunați cu multe eforturi. Piața de capital a crescut cu eforturi foarte mari făcute de ASF, de ISF, de jucătorii din piață. E greu  să le spui oaamenilor ce înseamnă aceste investiții. Toți cei din piață fac educație financiară. Toți investitorii sunt rezultatul a ani de zile de muncă", a declarant Gustă șla cea de-a noua ediție a Conferinței Europene a Serviciilor Financiare (ECFS 2025), organizată de Institutul de Studii Financiare (ISF).

Potrivit acestuia, în condițiile unei reglementări tot masi stricte, piețele clasice nu au cum să țină pasul cu cele bazate pe noile tehnologii, iar acest fapt induce riscuri semnificative. "Până unde merge conformitatea? E neapărat nevoie de ea? Ce am putea face să inovăm mai mult? Europa e așa reglementată încât nu o să găsiți reclamă la niciun fond de investiții. Sunt multe reglementări și nu ajută. Cripto nu a avut nicio regulă și s-a dezvoltat în câțiva ani", a continuat președintele AAF. 

Sorin Mititelu, vicepreședinte ASF, apreciază că schimbările vor continua și tehnologia își va spune cuvântul în toate piețele financiare. "Digitalizarea  este atât  de prezentă în viața noastră încât probabil că luăm multe lucruri de la sine. Și totuși, sunt multe de făcut. Procesul de transformare al economiei este doar la început. Multe se vor întâmpla datorită evoluției tehnologiei. Prima reacție este aceea de respingere pentru că înseamnă un nou cadru și costuri suplimentare, dar evoluția va continua", a spus oficialul ASF. 

Conferinţa Europeană a Serviciilor Financiare ECFS 2025 are loc în perioada 20-21 martie 2025, la Braşov.