ALEGERI PARLAMENTARE. Votarea s-a încheiat peste tot în lume. Vezi cele mai surprinzătoare rezultate ale alegerilor
BEC totalizează rezultatul naţional, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale, şi transmite Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărţii Albe a Alegerilor. Potrivit prevederilor Constituţiei, parlamentarii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani care se prelungeşte, de drept, numai în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
Constituţia prevede că mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice, iar proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament. Senatul şi Camera Deputaţilor nou alese se întrunesc în locul, ziua şi la ora stabilite prin decretul de convocare emis de preşedintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
Senatul şi Camera legal constituite aleg, fiecare, Biroul permanent. Până la alegerea Biroului permanent, lucrările celor două Camere sunt conduse de cel mai în vârstă senator, respectiv deputat, în calitate de preşedinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenţi. Regulamentele celor două Camere stipulează că până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator sau deputat, la procedurile necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat sau a Camerei Deputaţilor. Pentru validarea mandatelor, Senatul şi Camera aleg, în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 15 parlamentari.
Numărul parlamentarilor care sunt propuşi în comisia de validare de fiecare partid sau alianţă este în funcţie de numărul membrilor săi raportat la numărul total al membrilor respectivei Camere şi se stabileşte prin negocieri realizate de reprezentanţii acestora. Nu pot să facă parte din comisia de validare parlamentarii împotriva cărora au fost înregistrate sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.
Comisia de validare se pronunţă prin votul majorităţii membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii parlamentarilor, precum şi asupra contestaţiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa. Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot.
Audierea parlamentarilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plen. În cel mult cinci zile de la constituire, Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează parlamentarii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare. Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia.
Senatul, respectiv Camera, se întrunesc, de drept, în a cincea zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia.
Plenul fiecărei Camere hotărăşte prin vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele parlamentarilor propuşi pentru validarea alegerii, ordonaţi pe circumscripţii electorale. Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, respectiv a deputaţilor, se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei respectiv.
Ulterior, parlamentarii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor. Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.
Senatul şi Camera Deputaţilor sunt legal constituite după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori şi deputaţi.
