Cum şi unde votăm?
Cetăţenii români cu drept de vot îşi vor exercita dreptul printr-un vot secret. Participarea la vot se face prin liber consimţământ, doar prin prezentarea actului de identitate (cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate).
Orice metodă de influenţare sau exercitare a unei presiuni asupra alegătorilor pentru a determina participarea sau absenţa de la vot, precum şi exprimarea votului într-o anumită direcţie sunt strict interzise şi pedepsite prin lege.
Nu au drept la vot persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă, persoanele puse sub interdicţie, debilii sau alienaţii mintal.
Alegătorii pot vota doar în colegiul în care îşi au domiciliul şi numai cu cartea de identitate. Cei care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare la care s-au prezentat şi au fost omişi de pe listele electorale permanente, vor fi înscrişi pe lista electorală suplimentară de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
Românii din străinătate
Cetăţenii români cu drept de vot din străinătate, cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, vor putea vota la una dintre secţiile de votare din ţara respectivă.
Documentele necesare pentru românii cu domiciliul în străinătate sunt: paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate sau paşaportul simplu sau cartea de identitate însoţite de orice alt document prin care se dovedeşte reşedinţa în strănătate.
Urna specială
Cetăţenii cu drept de vot care nu pot fi transportaţi pe caz de boală sau invaliditate pot solicita deplasarea urnei speciale printr-o cerere scrisă. Ei trebuie să facă dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare, trebuie să prezinte acte medicale sau oficiale din care să rezulte că nu sunt transportabili şi să asigure secretul votului.
Dovada votului
Executivul a stabilit că prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 2012 se va certifica prin aplicarea ştampilei cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului sau a unui timbru autocolant cu menţiunea “VOTAT” şi data scrutinului pe actul de identitate.
Cadrul legal
Sistemul electoral specific alegerilor din 30 noiembrie 2008 este considerat unul mixt, deoarece, deşi au fost votate persoane, a fost păstrată proporţionalitatea reprezentării partidelor în legislativ. Astfel, fiecare partid a avut în Parlament un număr de reprezentanţi corespunzător procentelor obţinute la nivelul întregii ţări.
Faţă de sistemul din 2008 au fost operate schimbări pentru a se evita situaţiile în care un partid care a obţinut 35% din voturi la nivel naţional să aibă mai mult de jumătate din numărul parlamentarilor, în timp ce unul care a obţinut 15% din voturi să rămână fără. Prin noul sistem, un partid cu 20% votanţi va fi reprezentat în Parlament de 20% dintre deputaţi şi senatori.
Conform Legii nr.35/2008, un candidat independent care primeşte majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care candidează (50%+1), primeşte un mandat. În cazul partidelor, alianţelor politice sau electorale, se atribuie mandate doar dacă acestea depăşesc pragul electoral la nivel naţional. Altfel spus, chiar dacă un candidat al partidului sau alianţei câştigă 50%+ 1 din voturile valabil exprimate în colegiul unde candidează, nu va primi mandatul dacă partidul, alianţa politică sau electorală nu a depăşit pragul electoral la nivel naţional.
Pragul pe care trebuie să îl depăşească un partid pentru a intr a în Parlament este 5% din totalul voturilor valabile exprimate la nivel naţional sau candidaţii săi să câştige cel puţin 6 colegii uninominale în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi 3 colegii în cazul alegerilor pentru Senat. În cazul alianţelor politice sau electorale, pragul electoral creşte procentual cu 3% pentru al doilea membru al alianţei şi 1% pentru următorii, fără a depăşi 10%
Candidaţii pot fi susţinuţi numai de cetăţeni cu drept de vot. Fiecare cetăţean poate susţine un singur candidat la fiecare tip de candidatură, pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat.
Minorităţile naţionale
Pentru organizaţiile minorităţilor naţionale se stabileşte un coeficient electoral obţinut prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate la nivel naţional la numărul total de mandate. Primesc mandate acele organizaţii ale minorităţilor care au primit un număr de voturi mai mare de 10% din coeficientul electoral. Cu alte cuvinte, o astfel de organizaţie obţine un mandat dacă primeşte 10% din numărul de voturi necesare unui partid politic pentru a primi un mandat. Dintre candidaţii organizaţiei minorităţii naţionale, primeşte mandatul cel care a primit cel mai mare număr de voturi.
Cum se distribuie mandatele de senatori şi deputaţi?
Actualul sistem de vot uninominal poate produce surpriza ca un candidat ce obţine cele mai multe voturi în colegiu, dar nu ajunge la 50%+1 să nu prindă un loc în Parlament.
Prima etapă
După exprimarea voturilor şi închiderea secţiilor de votare, acestea sunt numărate şi rezultatele sunt centralizate la nivelul circumscripţiilor electorale. De aici, ele sunt transmise la Bucureşti (BEC), unde sunt centralizate datele primite din toată ţara. Astfel se obţine pragul electoral.
Pentru partide, pragul electoral este 5% din voturile valabil exprimate, la nivel de alianţe formate din două formaţiuni politice este de 8%, pentru cele cu trei competitori este 9%, iar la alianţele formate din patru competitori este de 10%.
Dacă un partid câştigă 3 colegii de senatori şi 6 de deputaţi (cu 50%+1), atunci intră în Parlament fără să mai trebuiască să îndeplinească pragul.
A doua etapă
BEC trimite către circumscripţii rezultatele cu partidele parlamentare. Toate voturile partidelor se împart la numărul de colegii aferente circumscripţiei electorale. Se obţine un coeficient electoral la nivel de judeţ. Coeficientul reprezintă numărul de voturi necesare pentru a obţine un mandat de parlamentar. Se va împărţi numărul de voturi obţinut de fiecare partid la coeficientul electoral, pentru a vedea câte mandate are acel partid. Fiecare partid va avea un rest.
La nivelul circumscripţiilor se realizează prima etapă de alocare de mandate, creându-se un raport în care se specifică numărul de mandate pentru fiecare partid şi resturile rezultate. Datele sunt din nou centralizate la nivel naţional. În urma primelor alocări, rămâne un număr de locuri de parlamentari nedistribuite.
A treia etapă
Pe fiecare total de resturi la nivel naţional se împarte la numărul de mandate care au rămas de alocat, la nivel de opt zecimale. Aceste cifre se ordonează în ordine descrescătoare. Alocarea se face la nivel de ţară.
Apoi urmează etapa în care urmează să fie împărţite mandatele fiecărui partid la nivel de ţară pe fiecare judeţ. Numărul voturilor valabil exprimate dintr-o anumită circumscripţie a uni partid se împarte la numărul voturilor valabil exprimate la nivel de ţară şi se înmulţeşte cu numărul de mandate nealocate din respectivul judeţ.
Pentru faza de atribuire a mandatelor la nivel naţional, se efectuează o serie de operaţiuni descrise în art. 48., alin. 6 din lege, unde se precizează: BEC însumează, pe întreaga ţară, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau electorală; numărul voturilor astfel obţinute de la fiecare partid sau alianţă se împarte la 1, 2, 3, 4, etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscripţiilor electorale.
Câturile rezultate din împărţire, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate nerepartizate. Cel mai mic din aceste câturi constituie coeficientul electoral pe ţară, pentru deputaţi şi, sperat, pentru senatori. Fiecărui competitor electoral care a depăşit pragul electoral i se repartizează atâtea mandate de deputaţi şi, după caz, senatori, de câte ori coeficientul electoral pe ţară se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul sau alianţa respectivă, rezultat din însumarea pe ţară a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale.
Rezultate alegeri parlamentare 2012, la Antena 3
Rezultatele preliminare exit-poll la alegerile parlamentare le vei afla pe Antena3.ro.
În ziua alegerilor, site-ul Antena3.ro va publica rezultatele preliminare oferite de CCSB.
Seara, Mihai Gâdea şi Răzvan Dumitrescu îţi vor spune cine a câştigat alegerile parlamentare din 2012. Momentul adevărului va fi la ora 21.00, când Antena 3 îţi va oferi rezultatele exit-poll-ului CCSB, iar oamenii vor afla cine a câştigat alegerile parlamentare.
Citeşte şi: Ministerul de Interne vine în ajutorul persoanelor care au actele de identitate expirate.
Vezi lista colegiilor uninominale şi ce străzi/localităţi revin fiecăruia.
Toate informaţiile despre ziua alegerilor parlamentare 2012 le puteţi găsi şi pe www.antena3.ro, pe contul de Twitter, @antena3, şi pe pagina de Facebook www.facebook.com/RomaniaLaVot.
