Toate cadrele sunt filmate cu o dronă, ceea care conferă o perspectivă deosebită monumentelor sau locurilor. Vor fi astfel prezentate zeci de obiective turistice de sus, prin imagini care te lasă fără cuvinte.
Acum 65 de milioane de ani Ţara Haţegului era o insulă tropicală în marea Tethys. Din vremea aceea datează fosilele de dinozauri pitici, unici în lume, care au stat la baza creării Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului.
Acesta este un parc natural şi un concept UNESCO de amenajare a teritoriului, cuprinde toată Ţara Haţegului şi este singura arie protejată din ţară recunoscută internaţional.
Geoparcul este administrat de Universitatea din Bucureşti şi este membru în reţelele Europeană şi Mondială a Geoparcurilor.
Geoparcul încearcă să spună povestea Ţării Haţegului ca un drum prin vremi, de acum 70 de milioane de ani până în prezent.
Drumul Vulcanilor
Acest traseu se află între satele Densuş şi Ştei, în apropiere de cunoscuta biserică Sf. Nicolae. Drumul Vulcanilor redescoperă două lumi dispărute: Vulcanii şi urmele erupţiilor lor, cu cenuşă, bombe vulcanice, lavă solidificată etc. şi marea Tethys, din care se păstrează roci cu urme ale viețuitoarelor care trăiau în apă la 2000 de metri adâncime.
Pe drumul vulcanilor se observă foarte bine mediul în care trăiau dinozaurii pe o insulă de acum 70 de milioane de ani, în Cretacic. Între timp vulcanii s-au stins, iar lava, cenuşa şi pietrele încinse aduse din adâncuri şi depuse în strate la poalele vulcanilor, au fost frământate de alte forme de energie ale Pământului: forţele tectonice ce au dat naştere Munţilor Carpaţi. Încreţite, rupte şi împinse odată cu scoarţa terestră pe care s-au format, bucăţile de rocă s-au rearanjat ca într-un puzzle tridimensional. De aceea se pot vedea acum, una lângă alta, două bucăţi din lumi diferite: roci formate pe o plajă preistorică şi depuneri de pe fundul unui abis oceanic.
În apropiere de situl geologic traseul trece pe lângă Casa Vulcanilor, un muzeu experimental din lemn şi cob aflat în construcţie.
Traseul urmează şoseaua principală din centrul satului 3 km până la situl geologic. De acolo o secţiune continuă pe şosea în satul Ştei până la biserică, iar altă secţiune merge spre nord pe un drum forestier până deasupra stâncilor vulcanice unde se află un punct de observare păsări de pradă. De acolo se poate urma un alt traseu, Densuş - Răchitova, care în aprox. o oră şi jumătate vă aduce la Turnul Medieval de la Răchitova.
Valea Dinozaurilor
Pe valea râului Sibişel, între satul Sânpetru, faimos pentru biserica sa medievală, şi satele tradiţionale Sibişel şi Ohaba, se află locurile unde au fost descoperite urmele fosilizate ale dinozaurilor pitici din Transilvania. În aceste geosituri echipele de cercetători au descoperit o cantitate mare de fosile de dinozaur dar şi de alte specii precum crocodil sau broască ţestoasă.
Primul cercetător care a studiat dinozaurii din Ţara Haţegului a fost Franz Nopcea (1877- 1933), urmaş al unei familii nobiliare locale. Cercetările sale şi cele care au urmat au condus la identificarea în cadrul depozitelor de roci de la sfârşitul Erei Mezozoice (Cretacic superior - Maastrichtian, 72-65 milioane ani vechime) a numeroase tipuri de dinozauri, dar şi a reprezentanţilor tuturor claselor de vertebrate: peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere, care coabitau cu dinozaurii
.
După Nopcea, timp de peste o jumătate de secol depozitele cu dinozauri din Ţara Haţegului nu au făcut obiectul unor cercetări sistematice, studiile au fost reluate în 1977 de Dan Grigorescu de la Universitatea din Bucureşti, în colaborare cu Ioan Groza de la Muzeul din Deva.
Dinozaurii din Ţara Haţegului sunt cunoscuţi publicului larg drept „dinozaurii pitici ai Transilvaniei", fapt datorat talei mult mai mici a multora dintre formele descoperite aici, comparativ cu cele ale rudelor din alte regiuni ale Pământului şi prezenţei lor şi în alte părţi ale Transilvaniei. Talia mică este explicată prin fenomenul de „nanism insular"- reducerea dimensiunilor la animalele ce populează timp îndelungat zone insulare, izolate de uscat.
Reprezentativi pentru fauna cu dinozauri din Ţara Haţegului sunt:
Telmatosaurus transylvanicus - din grupul dinozaurilor „cu cioc de raţă", care avea 4 m lungime şi trăia în preajma zonelor mlăştinoase, hrănindu-se cu vegetația suculentă a acestora. Lui Telmatosaurus îi aparţin cuiburile cu ouă descoperite la Tuştea, comuna General Berthelot.
Magyarosaurus dacus - un dinozaur ierbivor, din grupul sauropozilor (cu centura pelviană de tip reptilian) cu gât şi coadă foarte lungi, cel mai mare dintre dinozaurii haţegani (cca. 6 m lungime), dar de peste trei ori mai mic decât rudele sale din alte regiuni ale Pamântului. Zalmoxes era tot un dinozaur ierbivor, dar aparţinând ornithopozilor (cu centura pelviană de tip avian). Este cunoscut prin două specii: Z. robustus (2-2,5 m lungime) şi Z. shqiperorum (4-4,5 m lungime).
Elopteryx nopcsai - un mic dinozaur carnivor (cca. 1 m lungime), dar în pofida taliei sale era un prădător vorace care ataca în grup.
Struthiosaurus transylvanicus - un alt dinozaur ornithopod, dar din grupul „dinozaurilor blindaţi" (cu corpul acoperit de plăci şi spini osoşi). În pofida numelui, Struthiosaurus nu semană deloc cu struţul, a fost numit aşa deoarece vertebrele gatului erau numeroase şi alungite.
Hatzegopteryx thambema - un uriaş pterozaur (reptilă zburătoare), cu cei 12 m dintre extremităţile aripilor membranoase destinse, era cât un mic avion!
Traseul începe de la Casa Dinozaurilor Pitici din centrul satului Sânpetru şi merge pe vale în sus trecând prin două situri unde s-au descoperit dinozauri şi ajungând la Câmpurile cu Bulgări de Granit.
Tot în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului mai puteţi vizita începând cu luna iulie Expoziţia Balauri, Dragoni, Dinozauri din oraşul Haţeg şi Centrul de Ştiinţă şi Artă din comuna General Berthelot.
Antena 3 şi ghidvideoturistic.ro promovează o Românie spectaculoasă, pe care cârcotaşii din străinatate nu o vor putea contesta. Cele mai frumoase locuri din ţara noastră vor putea fi văzute de la înălţime, filmate cu ajutorul dronelor.
