Când Maria l-a întâlnit pe Mitiţă Baltă, în 1941, el era deja faimos în toată Moldova. Fiu de cioban, cinstit, dar sărac şi năpăstuit, îşi luase fraţii şi plecase cu ei în haiducie, lăsând în urmă prăpăd prin curţile bogaţilor şi multe legende în ogrăzile sărmanilor.
Din 1938, fraţii Nicolae Dumitru şi Constantin Negrescu, zis Baltă, au început jefuirea populaţiei paşnice din judeţul Neamţ. S-au înarmat cu arme automate şi grenade, dând lovituri în stil mare. Din acest motiv, jandarmii au luat urgente măsuri de urmărire a acestei bande pentru desfiinţarea ei.
Prin sate însă, sosirea haiducilor era motiv de bucurie mare. „Făceau dreptate, luau de la cheaburi şi dădeau la necăjiţi. Nu omorau. Se întâlneau prin pădure cu oameni necăjiţi din sat care se duceau după bureţi, după zmeură. Şi ieseau câte unu doi şi întrebau: ce mai e prin sat? Ce mai zice lumea de noi? Le dădea la oameni bani şi cum îi puteau, îi ajutau. Asta ştim noi şi spune multă lume din sat”, povesteşte nepoata lui Baltă.
Haiduc, pentru unii, hoţ pentru alţii, Mitiţă Baltă a fost până la urmă bărbat ca toţi bărbaţii. Şi astfel, ca într-un ceas vrăjit, aşa cum se întâmplau mereu pe vremea aceea poveştile frumoase, haiducul s-a îndrăgostit. O vrăjitoare îi descrisese o dată fată pe care o va lua de nevastă. Şi, când a zărit-o prima data pe Maria, a ştiut că ea e. A urmărit-o ani în şir până a avut ocazia să-i vorbească. Ziua aceea a fost mâna destinului, spune Maria. Ea avea doar 16 ani, el 36.
Câte peripeţii au mai avut de înfruntat şi cum şi-a găsit sfârşitul ultimul haiduc al României, află din video-ul de mai jos.
