Prin studiile amănunţite, făcute alături de echipa sa de specialişti, Liviu a reuşit să afle de ce unele civilizaţii au înflorit în timp ce altele au pierit fără urmă, acum mai bine de zece milenii.
Liviu Giosan, împreună cu geochimistul Tim Eglinton, a realizat un studiu care stabileşte ce efecte a avut musonul asupra civilizaţiilor Indiei. Ca bază a cercetării lor au stat mai multe probe de sedimente, care au fost colectate în urmă cu şase ani în cadrul programului pentru Explorarea Hidraţilor de gaz din India, scrie RedOrbit.
Prin aceste probe, Giosan, alături de membrii echipei pe care o conduce, a putut stabili climatul regiunii. Acest studiu a scos la iveală că în ultimele milenii au avut loc transformări impresionante ale musonului indian, trecând de la perioade ploioase (care au favorizat dezvoltarea unor vegetaţii luxuriante şi bogate), la perioade secetoase, uscate, care au favorizat extinderea deşertului.
Aceste informaţii oferă un tablou complet despre destinul pe care l-au avut primele civilizaţii indiene. Lipsa musonului, pentru numai câţiva ani, a generat haos, şi a dus la dispariţia uneia din cele mai vechi civilizaţii din Valea Indusului - Harappa - o concurentă de temut a Egiptului sau a Mesopotamiei.
Din cauza condiţiilor meteo foarte severe, această civilizaţie nu a reuşit să supravieţuiască timpului, fiind înghiţită de secetă şi topită de Soare.
