Parlamentul European (PE) se reuneşte, la Strasbourg, în intervalul 11-14 martie 2024, într-o nouă sesiune plenară, pentru dezbatere şi vot a unor subiecte precum inteligenţa artificială, actul privind libertatea mass-mediei în UE, reînnoirea sprijinului comercial pentru Ucraina şi Republica Moldova, situaţia tezaurului naţional al României sechestrat de Rusia, revizuirea majoră a Codului Vamal al UE etc.
UE va vota norme stricte privind utilizarea AI
PE va vota noi norme pentru a se asigura că inteligenţa artificială (IA) este de încredere, sigură şi respectă drepturile fundamentale ale UE, sprijinind în acelaşi timp inovarea. Astfel, dezbaterea asupra noilor norme agreate cu ţările membre în decembrie 2023, are loc marţi, 12 martie, votul fiind programat pentru 13 martie.
Potrivit noilor norme, vor fi interzise în UE aplicaţiile IA care prezintă un risc clar pentru drepturile fundamentale, ca de exemplu sisteme biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile, sisteme care evaluează comportamentul social sau cele utilizate pentru manipularea comportamentului uman. Sistemele de IA considerate cu grad ridicat de risc, utilizate, de exemplu, în infrastructura critică, în educaţie, în asistenţa medicală, în aplicarea legii, în gestionarea frontierelor sau în procese electorale, vor trebui, de asemenea, să respecte cerinţe stricte.
Nu în ultimul rând, având în vedere dificultatea tot mai mare de a recunoaşte conţinutul audio-vizual artificial sau manipulat ("deepfake") în mediul online, acesta va trebui etichetat în mod clar, mai prevăd modificările, conform site-ului PE.
Lege nouă în UE pentru protejarea jurnaliștilor și mass-media
Eurodeputaţii urmează să supună votului miercuri, 13 martie, o nouă lege, ce are ca scop protejarea jurnaliştilor şi mass-media din UE de interferenţe politice sau economice. Convenit provizoriu cu miniştrii UE în decembrie 2023, noul act va interzice orice formă de intervenţie în deciziile editoriale şi va împiedica presiunile externe asupra jurnaliştilor, precum a-i forţa să-şi dezvăluie sursele sau a-i viza cu programe spion (spyware).
Pentru a spori transparenţa informaţiilor privind proprietatea mass-media, toate canalele, indiferent de dimensiunea lor, vor trebui să publice informaţii despre proprietarii lor şi despre primirea de fonduri publice.
Actul va institui, de asemenea, un nou mecanism pentru a împiedica platformele online foarte mari, cum ar fi Facebook, X (fostul Twitter) sau Instagram, să restricţioneze sau să şteargă în mod arbitrar conţinutul media independent.
Tot în cadrul sesiunii plenare din 11-14 martie 2024, PE urmează să îşi adopte poziţia în primă lectură privind extinderea măsurilor temporare de liberalizare a comerţului pentru Ucraina şi Republica Moldova, în contextul războiului de agresiune al Rusiei. În ianuarie 2024, Comisia a propus ca taxele şi cotele de import la exporturile ucrainene şi moldoveneşti să fie suspendate încă un an. În plus, propunerea conferă Comisiei posibilitatea de a acţiona rapid şi de a impune măsurile necesare, în cazul în care piaţa UE sau pieţele uneia sau mai multor ţări UE sunt perturbate din cauza importurilor ucrainene.
Pe ordinea de zi a plenarei PE se află şi tema restituirii tezaurului românesc, însuşit ilegal de Rusia
Pe ordinea de zi a plenarei PE din 11-14 martie se află şi tema restituirii tezaurului românesc, însuşit ilegal de Rusia în timpul Primului Război Mondial. În acest sens, Comisia Europeană va susţine o declaraţie în faţa eurodeputaţilor joi, 14 martie, urmând ca o rezoluţie conexă să fie adoptă în aceeaşi zi.
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă tezaurul naţional (ce a inclus cantităţi însemnate de aur, obiecte de patrimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupaţiei teritoriului naţional. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia, o mare parte din valori rămânând nerestituite până în ziua de astăzi, informează site-ul PE.
La 13 martie, eurodeputaţii vor vota o revizuire majoră a Codului Vamal al UE, după ce Comisia pentru piaţa internă a PE şi-a adoptat, la 22 februarie, poziţia cu privire la reforma Codului Vamal. Reforma propusă urmăreşte să degreveze autorităţile vamale, care au fost supuse unei presiuni uriaşe din cauza creşterii exponenţiale a comerţului electronic şi a interdicţiilor, obligaţiilor şi sancţiunilor pe care UE le-a instituit în ultimii ani.
Din punct de vedere statistic, până la 66% dintre produsele achiziţionate online nu respectă în prezent standardele de siguranţă ale Uniunii. Noul regulament ar obliga platformele mari să trimită informaţii despre bunurile care urmează să fie expediate în UE în termen de o zi de la cumpărare, se arată într-un comunicat.
Activitatea din şedinţele plenare a Parlamentului European
Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade de sesiune suplimentare.
Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii.
Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul.
Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului.
