Unul dintre cei mai mari beneficiari ai Fondului Social pentru Climă este România, care va primi 9,25% din pachetul de finanţare în valoare de 65 de miliarde de euro. Asta înseamnă că ţara noastră va primi şase miliarde de euro, bani ce vor fi daţi pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile, a românilor aflaţi în sărăcie energetică sau de transport.
Pachetul de finanţare este disponibil pentru perioada 2026-2032 şi are drept scop să atenueze potențialele efecte negative asupra gospodăriilor generate de introducerea mecanismului de taxare a carbonului ETS 2.
Noul mecanism de taxare a combustibililor fosili folosiți pentru încălzirea locuințelor și în transportul rutier va fi aplicat în UE din 2027, notează Euractiv.
Un raport al Centrului pentru Studiul Democraţiei arată că statele membre din Europa Centrală şi de Est au nevoie de o atenţie specială în contextul aplicării mecanismului menţionat şi a Fondului Social pentru Climă.
Motivul ar fi că aceste în aceste ţări se înregistrează venituri mai mici decât media UE, un număr mare de clădiri vechi și ineficiente energetic și sunt dependente de combustibili poluanți pentru încălzire.
Acelaşi document arată că în regiunile menţionate, o mare parte a populaţiei încă se află în zone rurale, în case ineficiente din punct de vedere termic, fără resurse financiare pentru a le izola și prinse în utilizarea combustibililor ineficienți pentru încălzire. Toate acestea conduc la niveluri ridicate de sărăcie energetică.
"În România, gospodăriile care utilizează dispozitive pe bază de gaz pentru încălzirea locuințelor și sunt deja sărace energetic vor fi cele mai vulnerabile în fața ETS 2. Însă și alte tipuri de gospodării vor fi impactate indirect de către sistemul ETS 2. Prin urmare, o mare miză este de a dezvolta programe adaptate nevoilor energetice ale gospodăriilor cu venituri mici și medii care sunt vulnerabile în fața oricăror majorări de prețuri. Aceste gospodării sunt deja în precariat sau în risc mare de sărăcie energetică, dacă nu vor beneficia de intervenții pe termen lung. Una dintre cele mai importante sarcini ce revine autorităților în perioada următoare este de a identifica și profila gospodăriile care vor fi cel mai mult afectate", a declarat Andreea Vornicu, cercetătoare în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației și co-autoare a studiului.
Pentru accesarea banilor disponibili prin Fondul Social pentru Climă, statele beneficiare trebuie să elaboreze, până la jumătatea anului 2025, planuri de acțiune clare și cuprinzătoare, care să identifice gospodăriile vulnerabile la creșterea facturilor la energie, precum și utilizatorii vulnerabili de transport.