INTERVIU Roxana Mînzatu: Toate schimbările din Europa au legătură cu locurile de muncă. Trebuie să pregătim angajații

România va avea un cuvânt greu de spus în construirea viitoarelor politici europene. Roxana Mînzatu, propunerea ţării noastre pentru comisar european, va avea şi funcţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei. Ceea ce înseamnă că va gestiona o cincime din bugetul total al acestei instituţii. Sunt extrem de multe programe în subordinea ei, care au un impact direct asupra ţării noastre, de la bursele Erasmus până la cardurile pentru persoanele vulnerabile. Ea a vorbit despre schimbările pe care le va aduce în aceste programe, în cadrul unui interviu acordate Antena 3 CNN, în emisiunea BeEU cu Sabina Iosub.

Sabina Iosub: Roxana Mânzatu este nominalizată comisar pentru România. O să explicăm împreună exact ce fel de funcții are. Felicitări, este pentru prima dată când România are o funcție de vicepreședinte executiv la nivelul Comisiei Europene. Sigur că abia a fost făcut anunțul, sigur că trebuie să treceți prin  Comisie, însă ceea ce a anunțat Ursula von der Leyen este excepțional.

Roxana Mînzatu: Avem un succes remarcabil prin obținerea acestei poziții și este succesul României. Cred că face parte din acest obiectiv de țară. O Românie puternică în Europa. Cred că face parte dintre obiectivele premierului României. Premierul Marcel Ciolacu a luptat foarte mult pentru ca țara noastră să fie puternică și influentă, inclusiv în acest format, în Comisia Europeană, care până la urmă reprezintă motorul Uniunii Europene. Acolo este inițiată legislația europeană și se execută bugetul, fondurile europene. Și sunt și eu mândră că da, prin mine și sper, trecând și de audierile din comisiile Parlamentului European, România va face o figură, nu că frumoasă. O figură importantă va contribui la proiectul european în următorii 5 ani. Era timpul și cred că este încă o dată meritul multor oameni, multor români buni, care au făcut o treabă excelentă aici, în Europa.

Sabina Iosub: În ultimul moment, să spunem, am aflat cu toții care este reașezarea comisiei, noua formulă, pentru că Ursula von der Leyen a schimbat vechile portofolii, a combinat și de aici și de colo, cum am spune noi, și a rezultat acest nou portofoliu pentru dumneavoastră. Nu aveți multe date acum, sigur, despre ceea ce veți face în detaliu, dar putem să explicăm telespectatorilor ce este

Roxana Mînzatu: Este nou și nu prea. Da. Portofoliul pe care România îl va gestiona se referă la Europa socială, la competitivitatea socială sau la coeziunea socială, cum vrem noi să-i spunem, la locuri de muncă, la competențe, la tot ce înseamnă finanțare anti-sărăcie pe toate categoriile care au nevoie de acest suport, la libera circulație a lucrătorilor și tot ce înseamnă partea de securitate socială. Da, este o componentă care până la urmă a fost gestionată într-un   mandat foarte performant de Nicolas Schmit, portofoliul pe care, de altfel, S&D social-democrați europeni le-au gestionat cu rezultate remarcabile. Am avut și legislație. Pe de o parte, românii știu despre directiva privind salariul minim la nivel european, care în țara noastră este deja implementată. Românii știu ce important a fost acest portofoliu pentru eliminarea plafonului de 9,4 din PNRR, cu referire la costul total al pensiilor din bugetul României.

Deci, este un portofoliu care, cred eu, este cheie din tot ce înseamnă planul Ursulei von der Leyen pentru a crește competitivitatea Europei. Lumea spune așa: dacă Ursula von der Lene vorbește despre competitivitate, clar, vorbește despre companii, despre tehnologii inovatoare, despre digitalizare, despre-i despre autonomia strategică. Dar, în esență, poate fi Europa competitivă fără oameni, fără lucrători? Poate fi Europa competitivă fără a avea anumite standarde de viață, care, până la urmă, să mențină această egalitate de șanse pe care europenii o au, poate mai mult decât în alte state membre, co-state care ne sunt competitoare pe plan global? Nu? Deși este un portofoliu care se referă la oameni, la oameni în perspectiva forței de muncă, dar și la oameni în perspectiva cetățeanului european care are drepturi și care trebuie să fie sprijinit.

Sabina Iosub: Vicepreședinte executiv înseamnă că veți fi parte a tot ceea ce înseamnă discuția, chiar și la cel mai strâns, chiar și în cel mai strâns cerc, ceea ce oferă un avantaj României. Odată ce ajungeți comisar european, odată ce sunteți parte din comisie, reprezentați întreaga Uniune, dar vă oferă dumneavoastră șansa să puteți privi mai în profunzime și în perspectivă lucrurile ce sunt discutate.

Roxana Mînzatu: Românii trebuie să știe că este vorba de echipă în orice tip de construcție. Și Comisia Europeană este o echipă. Colegiul Comisarilor trebuie să ducă la îndeplinire un program politic care se îmbină. Adică, dacă ne uităm la ceea ce va însemna tranziție verde sau reindustrializare a Europei, toate vor avea și componente de pregătire a forței de muncă, de dezvoltare a competențelor angajaților ca exemplu. Deci, este important că echipa de vicepreședinți, într-un mod mai aprofundat, se va implica în fiecare pilon al politicii de redare a competitivității Europei la nivel global. Eu cred că portofoliul social va avea de lucru cu absolut fiecare comisar. Și pe energie avem nevoie de competențe, dar ne uităm și la ceea ce înseamnă sărăcia energetică și cum sunt afectați oamenii de creștere a prețurilor în energie. Și aici ne uităm la ce finanțări gestionează portofoliul social.

Avem Fondul social pentru climă, despre care vom povesti cum ajutăm persoanele vulnerabile afectate de sărăcia energetică cu acest fond social pentru climă, tot ceea ce înseamnă noi aptitudini și competențe într-o lume în care vine peste noi ai inteligența artificială, digitalizarea, de unde se poate susține din Fondul Social European, 143 de miliarde de euro este anvelopa totală a Fondului Social European, doar pe exercițiul curent, în gestiunea comisarului care răspunde de domeniul social. Am lucrat cu Fondul Social European în România și românii știu. Poate trebuie doar să le reamintim cât de mult bine am făcut cu acest fond pe care îl gestionează comisarul pe social, voucherele, sprijin pentru România, cardurile pentru energie, toate programele de screening, prevenție și tratament precoce pentru bolile pe care de care românii suferă, de la cancere, la hepatită, la boli cardiovasculare.

Start-Up Nation - finanțare pentru start-up-uri finanțate din aceleași mecanism, toate programele care înseamnă sprijin cu alimente pentru persoanele sărace sau fără adăpost, programele de combatere a abandonului școlar. Fondul Social European, gestionat din portofoliu social, a însemnat pentru România, de la aderare și până acum, un 14 miliarde de euro. Implementăm în continuare acest program, dar am tradus așa în câteva exemple pentru români doar deja cât de multe lucruri am făcut prin intermediul acestui rol acum viitorul. Viitorul acestui portofoliu și cel pe care eu îl voi gestiona este acela de a se uita mai mult către competențe. Noi avem în primul rând deficit de forță de muncă pe multe sectoare, pe multe industrii și în același timp în rândul tinerilor o rată mare a șomajului. Cum facem, deci, să le dăm aptitudinile, competențele și până la urmă vocația? Să le dăm un drum profesional așa încât ei să poată completa această nevoie de competențe, de angajați, de talent pe sectoarele pe care Europa vrea să devină competitivă tehnologii verzi, tehnologii novatoare ș.a.m.d.

Ne uităm la tot ceea ce înseamnă și e foarte important asta pentru România, planurile, finanțările anti-sărăcie. Pentru mine, foarte important, de exemplu, să intervenim în continuare cu fonduri pe garanția pentru copii. Avem foarte mulți copii și familiile lor în risc de excluziune socială. La nivel european avem o problemă în a interveni pe această zonă. Noi finanțăm deja cu Fondul Social European diverse măsuri, de la masă caldă până la acces la servicii de sănătate pentru copii aflați în risc de excluziune și sărăcie nevoie, dar e nevoie de mai mult. Am lucrat în țară pe garanția pentru copii, aveam o parte din finanțare europeană, e nevoie să facem mult mai mult.

Apoi avem partea de dialog social. La nivel european se discută foarte mult despre cât de important sunt partenerii, partenerii sociali, sindicatele, patronatele, societatea civilă și eu sunt pentru dialog. Va trebui să construim și politici, și directive, și proiecte ale viitoarelor programe de finanțare, nu mai astfel putem până la urmă să reușim să protejăm de o manieră cât mai eficientă lucrătorii într-o piața muncii într-o continuă schimbare, cu continue provocări. Deci sunt atât de multe aspecte pe care comisarul responsabil pe portofoliul social le va avea de gestionat. Sigur, multe, multe teme au fost deja în mod curajos legiferate de de fosta echipă sau actuala echipă, că deocamdată, eu sunt doar o o propunere de comisarul Schmit. Spuneam, ne uităm la salariul minim adecvat, o directivă foarte importantă, care ne arată că la nivel european ne preocupăm ca oamenii să aibă un salariu raportat la productivitate, dar și la  nevoile de consum și la schimbările din de zi cu zi, pentru că tot ceea ce înseamnă acest salariu este conexat la modificările legate de inflație.

Ce ar face un salariu minim astfel conectat la astfel de indicatori și încă o dată:  nu vine Comisia Europeană să înlocuiască politicile naționale, dar ce face în mod principal este să ne redea un drept important. Noi ne-am luptat pentru dreptul de a circula liber prin Europa, acum ne dorim dreptul de a rămâne acasă și de a avea Europa acasă și standard de salariale standard ale serviciilor publice de nivel european la noi în România. Or, acest salariu minim european vine și spune: haideți să încercăm să facem acest efort, ca pentru muncă egală, de complexitate și cantitate egală, să avem salarii similare, evident, pe prețurile și pe productivitatea economică a fiecărei țări. Este doar un exemplu. Sunt multe alte teme legate de reglementare a muncii, drepturile lucrătorilor, foarte importante în acest portofoliu.

Sabina Iosub: Înțelegem împreună și felul în care v-ați format dumneavoastră ca profesionist, pentru că telespectatorii BeEU v-au cunoscut lunile trecute, odată ce ați preluat mandatul de europarlamentar, funcție pe care o dețineți acum, și pe ca pe care o veți părăsi în momentul în care ajungeți în Comisia Europeană. Însă e important și ce ați făcut în România și o să vă rog să îmi spuneți în câteva cuvinte ce vi se pare cel mai important din ceea ce ați făcut dumneavoastră profesional, lucruri pe care vă bazați aici, la nivel european. Eu știu deja o parte dintre ele, însă îmi doresc mult ca telespectatorii să înțeleagă cine este Roxana Mînzatu, comisarul trimis de România.

Roxana Mînzatu: Cariera mea a fost dedicată coeziunii și fondurilor europene. Asta am făcut 20 de ani, pornind de la rădăcina firului ierbii, așa cum spun de multe ori. Am fost consilieri de integrare în vremea în care România se pregătea să intre în Uniune. Am lucrat în Ministerul Integrării Europene, după care am făcut pas cu pas, cărămidă cu cărămidă. Am avut activitate și în sectorul public, și în sectorul privat, și la nivel local, și la nivel central, doar fonduri europene. Așa ca puncte de reper pentru cei care nu urmăresc. Sunt mândră de activitatea mea ca ministru al Fondurilor Europene în 2019, pentru că am lansat descentralizare a 11 miliarde de euro din banii europeni din exercițiu actual către cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Asta înseamnă că într-o țară fără o descentralizare către regiuni, fără o reorganizare teritorială administrativă, astăzi avem programe regionale care finanțează IMM-uri, autorități publice, școli gestionate nu de un minister din București și de agențiile de dezvoltare regională, mai aproape de nivelul de nivelul local. Am fost și parlamentar cu mandat deputat PSD Brașov. Acolo m-am implicat nu doar pe zona de fonduri europene și pe Start-Up Nation, programul pe care, de altfel l-am legiferat cu mare plăcere, pentru că sunt o susținătoare antreprenoriatului, dar și pe zona socială și în principal legea adopțiilor. Am lucrat mult pe ceea ce înseamnă sprijin pentru copii, îmbunătățire legii adopțiilor. A fost un mecanism important pe care îl vedem astăzi, cu rezultate, eu zic bune pentru cei care s-au aflat ani de zile în sistemul instituționalizat. Sunt un om care a lucrat foarte mult pe ceea ce înseamnă finanțarea sănătății.  

Pe de o parte, mi-am dorit și avem astăzi un program dedicat sănătății, o finanțare de peste 5 miliarde de euro din un concept pe care l-am lansat, în care reunim laolaltă finanțare pentru infrastructură, digitalizare a actului medical. Aceste analize gratuite îi spunem screening, testare precoce pentru cei aflați la risc, pentru bolile principale care afectează românii, partea de cercetare medicală și partea de instruire a a personalului medical.  

Sabina Iosub: Știți de ce v-am rugat să faceți lucrul acesta? Pentru că personal, mi se pare că, în urma negocierilor, portofoliul ce vă revine se potrivește mănușă pe ceea ce ați construit dumneavoastră în profesia dumneavoastră. Fără să știți asta, când ați intrat la început în tot acest malaxor, pentru că a fost un malaxor din care Ursula von der Leyen a scos acest guvern, această comisie.

Roxana Mînzatu: Am avut o discuție și eu, și fiecare candidat. Am discutat cu președinta pe tema programului politic al comisiei și al profilului nostru. Eu zic așa că voi gestiona tot ce înseamnă coeziunea socială și competitivitatea socială a Europei. Am lucrat cu fondurile europene care au însemnat și coeziune în ceea ce înseamnă teritoriu, investiții, dar cel mai important este să avem și o un echilibru în ceea ce înseamnă oportunitățile, locurile de muncă, salarii, pensii pentru  europeni din diferite regiuni și din diferite țări. Și am lucrat mult cu Fondul social european în România. Avem programe educație și ocupare, programul de dezvoltare, programul pentru incluziune și demnitate socială.  

Acești bani sunt acum gestionați în portofoliul pe care, dacă trec de audieri, eu îl voi prelua și cred cam tot experiența dintr-un stat este european, e adevărat, dar important că venim cu această experiență națională de a contura viitoarele politici sociale ale Europei, integrând și viziunea statelor aderate după 2004 încoace, care au un anumit profil social al pieței forței de muncă. O dinamică care merită și trebuie reflectată în fiecare directivă, în fiecare politică publică europeană. Dar încă o dată, sunt foarte fericită că acest portofoliu va gestiona 20% din bugetul european, va gestiona nu doar Fondul Social European și Fondul Social pentru climă, dar și Erasmusul. Vom povesti pe parcurs. Sigur că vom avea partea de competențe pe care am lucrat și în România foarte mult și cred mult în parteneriatul între piața forței de muncă, angajatorii care știu de despre ce competențe au nevoie și furnizorii de formare și tot ce înseamnă mediul educațional.  

Sabina Iosub: Politica de coeziune este extrem de importantă pentru țara noastră, însă în ultimă perioadă, în ultimii ani, a fost mult pusă sub semnul întrebării așa cum știți, aici, la Strasbourg, la Bruxelles, tocmai pentru că s-au gândit: uite, avem război, uite, avem o grămadă de alte lucruri care ne presează și poate ar fi mai bine să luăm banii de acolo, că nu sunt folosiți neapărat așa cum trebuie și să-i folosim în altă parte. Slavă Domnului că această discuție s-a încheiat pentru moment, însă nu credeți că va fi reluată ca temă? Erau state foarte bogate și state mult prea sărace precum România, din păcate. Și atunci cumva s-au echilibrat lucrurile prin această politică de coeziuni.

Roxana Mînzatu: Fără îndoială că o adaptare, o reformă a politicii de coeziune urmează. Dar președinta Ursula von der Leyen n a subliniat și se reflectă și în structura de astăzi a echipei că este esențială coeziunea pentru viitorul și stabilitatea proiectului european. Fără coeziune, fără fonduri care să sprijine regiunile, nu putem continua. Avem un președinte, un vicepreședinte executiv din partea Italiei, care va gestiona portofoliul de coeziune și reforme. Eu sunt apărătoare a coeziunii prin experiența mea de profesională. Vom fi în echipă, așa cum am spus și la început și a spus-o și președintele astăzi. Să nu ne limităm doar a ne uita la portofoliul individual al fiecărei țări, al fiecărui membru al SE va lucra colegial în comisie. Fiecare comisar are un cabinet în care fiecare membru al cabinetului va avea responsabilități pe celelalte portofolii. Fără îndoială că voi fi și eu, și toți colegii mei implicați.

Vom fi implicați în viitorul politicii de coeziune post-2027. Se discută despre eficiența politicii de coeziune. Ok, am investit zeci de miliarde de euro, sute de miliarde de euro în anumite regiuni. Europa s-a schimbat de când politica de coeziune s-a născut și putem fi de acord și în statele occidentale, și în statele est-europene, și în statele din centrul Europei există zone rămase în capcana dezvoltării. Da, care, deși sunt la un anumit nivel de dezvoltare, nu au mai evoluat. Pur și simplu stagnează și asta are impact asupra oportunităților pentru tineri, care au prețuri crescute în ceea ce înseamnă accesul la locuire. Că vorbeam de locuire foarte mult zilele acestea. Pentru toate nevoie de fonduri europene, e nevoie de politica de coeziune.

Dar așa cum sublinia și raportul lui Mario Draghi, trebuie să ne uităm că investim eficient acești bani, adică în urma faptului că am investit acești bani, am obținut dezvoltare, am obținut incluziune socială sau mai multe start-up-uri care reușesc să schimbe paradigma în industriile lor și să concureze cu competitorii din Statele Unite. Spre exemplu, despre asta e vorba, despre cât de eficient investim și de aceea portofoliul păstrează portofoliul de vicepreședinte cu coeziunea și reformele, păstrează componenta de coeziune și reforme. Și cred că e ceva ce este preluat din mecanismul de redresare și reziliență. Dar este important să vedem că în echipa de conducere a Comisiei avem coeziunea. Este pentru mine o mare bucurie. Vă spun sincer, când am fost aici în iulie, v-am spus am candidat, am vrut să devin euro-deputat cu pasiune și cu o motivație reală de a apăra coeziunea, pentru că chiar cred în proiectul european.

Dar proiectul european are nevoie de coeziune și de unitate, și de motivație interioară, nu doar exterioară. Adică, sigur, suntem uniți pentru a ne apăra împotriva amenințărilor de securitate. Suntem uniți pentru a fi puternici în fața competitorilor economici, dar ne unesc și alte lucruri, pentru că ne este bine împreună, avem valori comune și ne ajutăm reciproc și avem solidaritate între state, între regiuni, între generații.  

Sabina Iosub: Este în acest moment România mai puternică la nivel european, pentru că avem în Parlamentul European pe Victor Negrescu - vicepreședinte al Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță - vicepreședinte al Parlamentului European deci, doi români vicepreședinți aici, în Parlament, dumneavoastră, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene. Este România mai puternică?  

Roxana Mînzatu: Este mai puternică. Apropo, l-ați menționat pe Victor  Negrescu, unul dintre colegii mei social-democrați, care cred că a contribuit masiv la ceea ce înseamnă buna poziționare a României în prezent și îi mulțumesc pentru munca și dedicarea pe care o are aici, în Bruxelles, de atâția ani. Important să facem echipă acum da, cu toții suntem România. Evident, job-ul nostru, fișa postului este diferită, pentru că eu voi activa - dacă trec de audieri în Comisia Europeană - o comisie care apără tratatele, care execută bugetul european, nu se ocupă cu apărarea drepturilor fiecărui stat membru, dar evident că profesionalismul și modul în care eu voi reuși să-mi îndeplinesc acest job se reflectă și asupra forței României în instituțiile europene. Victor, Nicu Ștefănuță aici, în Parlamentul European, ei au conexiunea directă cu cetățenii și cu familiile politice. Din nou forță pentru România.  

În comisia care reglementează un subiect atât de important pentru români, fondurile europene - un social-democrat, Dragoș Benea Și eu sper să devenim o forță, să ni se alăture și alți colegi, și alte colege. Da, și alte colege și țin mult să avem cât mai multe doamne în toată această echipă care luptă pentru România și sper ca timpul să mă ajute în acest sens și să fim așa cât mai echilibrați.

Le mulțumesc celor care își pun așteptările în mine, dar îi invit în același timp să fie critici, să vină cu propuneri, să vină cu observații și să ceară performanță. Invit, de asemenea, să înțeleagă ceea ce poate să facă Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene. Pentru fiecare cetățean sunt diferențe în modul în care noi putem contribui. Le spun că voi munci cu entuziasm, cu dăruire, cu profesionalism, așa cum am făcut-o întotdeauna. Eu îmi doresc să produc măsuri concrete pentru oameni, legislație, programe de finanțare. Sigur, astăzi am vorbit în termen genera. Mă gândeam uite, cine ne ascultă poate spune că avem așa o exprimare sau am eu o exprimare în lozinci. Astăzi vorbim de manieră generală, dar aș vrea ca, dacă trecem de audieri din nou, când ne vom revedea, să discutăm despre politici concrete în ceea ce înseamnă.

Eu știu, de exemplu, drepturile sociale ale românilor care lucrează în diaspora și ale tuturor europenilor care lucrează și au contribuit pentru pensiile lor în statele în care lucrează și care se repatriază la vârsta a 3-a în statele de origine și vor să își repatrieze și aceste venituri. Iată un exemplu. Vom discuta și despre ce vom face pe zona de competențe, cum facem să avem oameni mai bine pregătiți pentru job-uri mai bine plătite, job-uri de calitate, vreau să vin cu soluții concrete. Cât despre fonduri europene, cu siguranță, așa cum v-am dat deja, exemple, despre ce se întâmplă în România cu aceste fonduri europene, cu fonduri social european, vom vorbi și la nivel la nivelul Uniunii Europene despre măsuri concrete cu care vom interveni și încă o dată, prioritatea pe care eu vreau să o includ în acest pachet social sunt sau este reprezentată de copii.