Directiva privind lucrul pe platforme online urmăreşte să asigure clasificarea corectă a statutului profesional al persoanelor care lucrează prin intermediul unei platforme digitale de muncă şi să introducă primele norme europene privind gestionarea algoritmică şi utilizarea inteligenţei artificiale la locul de muncă.
În prezent, cel puţin 5,5 milioane de persoane care lucrează prin intermediul unei platforme digitale de muncă pot fi etichetate în mod eronat ca lucrători independenţi (cunoscuţi sub denumirea de falşi lucrători independenţi) şi nu beneficiară de drepturi importante în materie de muncă şi protecţie socială.
Noile norme introduc o prezumţie a unui raport de muncă (spre deosebire de statul lucrătorului independent) care există atunci când sunt îndepliniţi doi dintre cei cinci indicatori de control sau direcţie. Statele membre pot extinde această listă. Prezumţia poate fi declanşată de angajat, de reprezentanţii săi şi de autorităţile competente din proprie iniţiativă. Această prezumţie poate fi respinsă dacă platforma dovedeşte că relaţia contractuală nu este un raport de muncă.
În prezent, persoanele care lucrează prin intermediul unei platforme digitale de muncă nu au acces la informaţii despre modul în care funcţionează algoritmii şi despre modul în care comportamentul lor afectează deciziile luate de sistemele automatizate. În temeiul noilor norme, platformele vor furniza aceste informaţii lucrătorilor şi reprezentanţilor acestora.
În conformitate cu noile norme, platformelor li se va interzice să ia anumite decizii importante, cum ar fi concedierile şi deciziile de suspendare a conturilor, fără supraveghere umană. Textul asigură, de asemenea, o supraveghere mai umană a deciziilor de sistem care afectează în mod direct persoanele care lucrează prin intermediul unei platforme digitale.
Noile norme interzic platformelor să prelucreze anumite tipuri de date cu caracter personal
Platformele vor trebui, de asemenea, să evalueze impactul deciziilor luate sau sprijinite de sistemele automatizate de monitorizare şi de luare a deciziilor asupra condiţiilor de muncă, sănătăţii şi siguranţei şi drepturilor fundamentale.
Noile norme interzic platformelor să prelucreze anumite tipuri de date cu caracter personal, cum ar fi convingerile personale, schimburile private cu colegii sau atunci când un lucrător nu este la locul de muncă, iar directiva introduce norme mai protectoare pentru lucrul pe platforme online în domeniul protecţiei datelor.
Platformele vor trebui, de asemenea, să transmită informaţii privind lucrătorii independenţi autorităţilor naţionale competente şi reprezentanţilor persoanelor care lucrează prin intermediul unei platforme digitale a muncii, cum ar fi sindicatele.
În temeiul noii legi, nu va fi posibil ca o platformă să eludeze normele prin utilizarea intermediarilor, şi anume atunci când lucrătorii au o relaţie contractuală directă cu o altă parte decât platforma digitală relevantă. Statele membre vor trebui să se asigure că persoanele care lucrează pe o platformă prin intermediari beneficiază de acelaşi nivel de protecţie ca persoanele aflate într-o relaţie contractuală directă.
Beneficii noi pentru pentru cinci milioane de lucrători în platformele digitale
"Acesta este un acord inovator şi primul cadru legislativ pentru persoanele care lucrează prin intermediul unei platforme digitale de muncă. Avem transparenţă şi responsabilitate pentru algoritmi, avem drepturi mai bune pentru lucrătorii cel mai puţin protejaţi din lume şi avem o concurenţă loială pentru platforme. Astăzi, le putem spune celor 40 de milioane de oameni care lucrează prin intermediul unei platforme că Europa este alături de ei, inclusiv de cei mai precari lucrători. Sunt onorat că am fost responsabil de această schimbare revoluţionară", a afirmat raportoarea italiană Elisabetta Gualmini (Grupul S&D), citată în comunicat.
Potrivit lui Dragoş Pîslaru, europarlamentar Renew Europe şi preşedinte al Comisiei de Muncă din Parlamentul European, "această directivă va avea un impact major asupra tuturor muncitorilor români, acasă sau în UE, care îşi câştigă traiul prin platformele digitale, cum ar fi Deliveroo, Uber, Bolt şi nu numai. Aceleaşi platforme care în timpul pandemiei au ţinut în viaţă zeci de mii de restaurante europene, au furnizat locuri de muncă sau venituri şi au menţinut în viaţă economia".
"A venit momentul pentru oamenii care în timpul pandemiei ne-au uşurat viaţa expunându-se zilnic în lipsa unor mecanisme sociale de protecţie să fie răsplătiţi pe măsura sacrificiilor lor", a mai transmis el printr-un comunicat de presă.
Potrivit acestuia, noua legislaţie va asigura pentru 5 milioane de lucrători în platformele digitale: concedii garantate plătite, inclusiv concediul parental, prevederile salariului minim naţional, siguranţă la locul de muncă şi dreptul la asistenţă medicală, indemnizaţii de şomaj, concediu medical plătit, contribuţii la fondul de pensii şi asigurare medicală a accidentelor de muncă şi boli profesionale.
Textul aprobat va trebui acum să fie adoptat formal de Parlament şi Consiliu pentru a intra în vigoare.
