Sărăcia are multe fețe, dar cea mai frecventă este cea a unei femei, precum Geneviève Baert, în vârstă de 54 de ani, care trăiește în Belgia. Pierderea afacerii de familie când era adolescentă și îngrijirea a cinci copii ca mamă singură au împins-o în sărăcie.
"Am avut o perioadă în care am fost săracă și nu știam asta", spune ea într-un interviu acordat Euronews.
Dar rețelele de ajutorare au împins-o să "lupte într-un mod diferit, cu alte arme" și au împiedicat-o să se învinovățească.
"Societatea este cea care nu pune lucrurile în jurul meu pentru ca eu să pot evolua", spune ea.
Ea este una dintre cele 95,3 milioane de persoane din Uniunea Europeană care, în 2022, erau expuse riscului de excluziune socială sau de sărăcie.
Potrivit Eurostat, biroul european de statistică, acestea reprezintă 22% din populația blocului comunitar.
Țări precum România (34%), Bulgaria (32%), Grecia și Spania (ambele cu 26%), se află în fruntea listei.
Citește și
Baert aparține unuia dintre cele mai vulnerabile grupuri: femeile. Aceasta este concluzia celui mai recent raport al Rețelei europene anti-sărăcie (EAPN).
Sărăcia femeilor "este agravată de salariile mici și de responsabilitățile de îngrijire și este mai probabil ca acestea să aibă un loc de muncă cu jumătate de normă sau temporar".
De exemplu, raportul avertizează că, în Austria, aproximativ jumătate dintre femei lucrează cu jumătate de normă pentru a avea grijă de copiii lor, ceea ce le face dependente financiar de partenerii lor.
Potrivit președintelui EAPN, Carlos Sosías, situația este "structurală".
Există "o diferență în toți parametrii sărăciei între bărbați și femei, în favoarea bărbaților, în defavoarea femeilor", spune el.
Prin urmare, pentru Sosías, măsurile pentru a pune capăt diferențelor între femei și bărbați trebuie să meargă dincolo de actualele politici de protecție și să vizeze un mai bun echilibru între viața profesională și cea privată.
Pentru Baert, posibilitatea de a-și putea duce copiii la grădiniță a fost esențială.
"Este important pentru mamă, pentru că se poate emancipa, și este important pentru copil, pentru că acesta învață deja socializarea la acea vârstă", explică ea.
Însă Sosías solicită, de asemenea, schimbări în ceea ce privește impozitarea părinților singuri, care reprezintă 80% din părinții singuri cu copii în întreținere.
"Avem nevoie de politici fiscale care să permită și anumite impozite negative pentru a sprijini familiile aflate în situații mai vulnerabile", precizează acesta.
Baert deplânge faptul că sărăcia a afectat viața și oportunitățile copiilor săi.
"Am avut o experiență foarte proastă la școală, deoarece există multă discriminare împotriva copiilor din medii defavorizate", spune ea.
În plus, i-a lipsit empatia altor părinți sau a școlilor.
"Asta își lasă amprenta asupra copiilor, urme de neșters", adaugă femeia.
Raportul avertizează, de asemenea, că prețurile în creștere ale locuințelor și inflația ridicată au afectat cel mai mult grupurile vulnerabile, inclusiv tinerii și persoanele cu un nivel scăzut de educație.
Acesta este cazul Portugaliei, unde raportul explică faptul că "în 2022, 19,4 % din populația expusă riscului de sărăcie era supraîncărcată de costurile locuințelor, comparativ cu 2,2 % din populația care nu era expusă riscului de sărăcie".
În plus, acelaşi document avertizează că în toată Portugalia există 2,8 milioane de gospodării cu probleme financiare legate de locuințe.
Dificultățile legate de locuință, cum ar fi imposibilitatea de a o menține la o temperatură adecvată în timpul iernii, sunt, de asemenea, mai mari în rândul grupurilor expuse riscului de sărăcie.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene privind accesul la serviciile esențiale în UE în 2024, sărăcia energetică "în toate statele membre este mai mare în cazul persoanelor aflate în risc de sărăcie, variind de la 3,9% în Finlanda la 50,6% în Cipru, în timp ce media UE este de 20,2%".
