În România, aproximativ trei din zece persoane de peste 15 ani nu dețineau un cont bancar în 2021, în timp ce în Bulgaria și Ungaria numărul persoanelor nebancarizate a variat între 12% și 16%.
„Având în vedere numărul încă ridicat de persoane nebancarizate din UE, precum și numărul ridicat de consumatori vulnerabili în general, este important să existe norme solide pentru a se asigura că consumatorii vulnerabili au acces ușor la un cont bancar de bază accesibil”, se arată în raport.
În 2014, UE a introdus așa-numita „Directivă privind conturile de plăți” (Payment Accounts Directive - PAD), un act legislativ menit să garanteze că fiecare cetățean din blocul comunitar are dreptul la un cont bancar de bază care să îi permită să efectueze plăți online, să retragă numerar de la bancomate și chiar să se afle în descoperit de cont.
Cu toate acestea, după zece ani, mulți consumatori vulnerabili din UE încă se confruntă cu obstacole în calea accesului la conturile bancare de bază, care le permit să primească un salariu sau o prestație socială, să plătească chirii sau impozite sau să acceseze alte servicii financiare, cum ar fi produsele de pensii, potrivit raportului.
Printre motivele invocate se numără campaniile de sensibilizare insuficiente, accesibilitatea, documentația și măsurile excesive de risc, precum și reticența instituțiilor financiare de a oferi și de a informa consumatorii cu privire la aceste produse.
În România, de exemplu, băncile au oferit în mod proactiv aceste conturi de bază în aproximativ trei din zece cazuri și, deși se presupune că acestea sunt gratuite pentru consumatorii vulnerabili, în practică, conturile sunt uneori vândute ca parte a unui pachet cu servicii suplimentare, se arată în raportul citat de Euronews.
Pentru Asociația Română a Băncilor (ARB), nivelul scăzut de incluziune financiară poate fi explicat parțial printr-o altă cifră: „În 2021, economia gri a reprezentat 24% din PIB-ul României, a șaptea cea mai mare valoare din Uniunea Europeană”.
Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) are o opinie diferită.
Citește și
„Odată cu reducerea ofertei de sucursale bancare și de servicii de numerar, instituțiile financiare îngreunează accesul la serviciile bancare de bază, chiar și în comparație cu conturile bancare normale, prețul pentru conturile bancare de bază în multe țări este foarte ridicat”, a declarat Anna Martin, responsabilul pentru servicii financiare al BEUC.
În Germania, un cont de plăți de bază costă până la 27,83 euro pe lună, în Danemarca 13 euro, iar în Finlanda 10 euro, în timp ce în alte țări, precum Spania, este gratuit dacă venitul brut al gospodăriei consumatorului este mai mic de 25.200 euro pe an.
Directiva din 2014 a inclus dispoziții prin care statele membre trebuie să se asigure că produsele sunt oferite de instituțiile de credit în mod gratuit sau pentru un comision rezonabil, dar până în prezent nu există nicio clarificare cu privire la ceea ce ar putea fi considerat rezonabil în acest caz.
„Având în vedere că un cont de plăți este un serviciu esențial, acești consumatori nu ar trebui să fie împiedicați să aibă un cont din cauza faptului că acesta reprezintă un sacrificiu financiar substanțial”, se arată în raport.
Persoanele fără adăpost și refugiații sunt, de asemenea, vizate de directivă, care se aplică tuturor cetățenilor UE - deși, în practică, birocrația și lipsa unor documente de identificare adecvate le îngreunează deschiderea sau menținerea acestor conturi.
„Băncile îngreunează accesul la un cont bancar pentru anumite grupuri de consumatori, cum ar fi refugiații, pentru a preveni spălarea de bani”, a subliniat Martin.
Citește și
Persoanele fără adăpost se confruntă cu o situație similară, întrucât există diferențe clare între statele membre în ceea ce privește modul în care interpretează necesitatea de a garanta produsul celor care nu au o adresă sau documente corespunzătoare.
Freek Spinnewijn, directorul Federației europene a organizațiilor naționale care lucrează cu persoanele fără adăpost (FEANTSA), a declarat pentru Euronews că lipsa „dovezii de adresă” reprezintă încă o barieră pentru persoanele fără adăpost în calea accesului la un cont bancar.
În Franța, Bulgaria, Letonia și Republica Cehă, nu există nicio mențiune specifică privind scutirea de necesitatea de a furniza o adresă pentru a deschide un cont bancar de bază.
„Chiar dacă legislația adoptată de multe state membre ar trebui să elimine această problemă, în practică, oamenii sunt refuzați de bănci dacă nu pot furniza un document pe care să figureze o adresă permanentă”, notează FEANTSA în cea mai recentă analiză a directivei.
Problema ar putea fi, totuși, rezolvată prin introducerea unei prevederi în PAD pentru ca acei consumatori care nu au documente corespunzătoare să poată deschide un cont bancar de bază cu cerințe de monitorizare mai stricte și caracteristici mai limitate.
„Aceasta este o problemă paneuropeană, de aceea pledăm pentru o soluție paneuropeană”, a subliniat Peter Norwood, cercetător senior la Finance Watch, la lansarea raportului.
Totuși, orice soluție va trebui să aștepte până la următorul mandat, deoarece agenda indicativă a executivului UE până la începutul lunii iulie nu prevede nicio acțiune în acest domeniu.
