Dragoș Benea, președintele Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI), a evidențiat sâmbătă, în cadrul emisiunii Be EU de la Antena 3 CNN, importanța relației cu Comisia Europeană și rolul politicii de coeziune în contextul provocărilor actuale. Benea a discutat despre impactul fondurilor de coeziune și viitorul Planului Național de Redresare și Reziliență, avertizând că schimbările rapide și crizele continue ar putea influența direcția politicii europene.
„Prioritățile Comisiei (n.r. - pe care o conduce) sunt îmbunătățirea relației cu Comisia Europeană și nominalizarea comisarului pe politici de coeziune, cu funcție de președinte executiv este tot un fel de semn de colaborare, o mână întinsă pentru politica de coeziune, pentru relația cu Parlamentul și cred că anumite grupuri politice încă nu s-au ridicat la acest mesaj transmis de Comisia Europeană”, a declarat Dragoș Benea.
Președintele REGI spune că principalul obiectiv al României este închiderea „cu cât mai mare succes” a Planului Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, el nu crede „că se va însenina cerul pe deasupra Uniunii Europene” și este posibil să asistăm la vești „nu foarte bune” legate de politica de coeziune.
„România, ca prim obiectiv, are închiderea cu cât mai mare succes a PNRR-ului, care în continuare cred că va fi condiționat de reforme. Am parcurs o perioadă cu multe crize suprapuse. Nu cred că se va însenina cerul pe deasupra Uniunii Europene. (...) UE va trebui să iasă puțin din lumea ei sau din globul ei de sticlă și e posibil să asistăm la vești nu foarte bune legate de politica de coeziune și la audieri s-a discutat un articol legat de cheltuieli cu surse de venituri din fonduri de coeziune. N-a fost un lucru foarte bine primit de membrii Comisiei. Întotdeauna s-a apelat la fondurile de coeziune atunci când au fost probleme”, a spus Benea.
Întrebat în ce mod ne poate afecta faptul că s-a apelat mereu la fondul de coeziune, Benea a răspuns: „Ne poate afecta. Cred că în continuare se va apela la fondurile din politica de coeziune, chiar dacă toată lumea vorbește sau scrie cu litere de aur despre coeziune. Ca să fim realiști, eu cred că tot la acest fond se va ajunge. Vom vedea, schimbările sunt destul de rapide și au fost voci care au vorbit despre PNRR dacă să fie în continuare condiționat de reforme sau nu. Au fost dezbateri aprinse și au fost păreri împărțite”.
Legat de PNRR, președintele REGI spune că „teoretic se mai poate interveni, practic, fiind în a doua jumătate, cred că greu se va mai putea interveni”.
„Din ce știu, cel puțin pe ceea ce înseamnă România, discuțiile sunt foarte aprige, foarte încinse și nu întotdeauna cu cele mai bune vești”, a explicat el.
Politica de coeziune a fost creată pentru a reduce discrepanțele între statele mai puțin dezvoltate, precum România, și statele mult mai dezvoltate, precum cele din vest.
La un moment dat, lucrurile s-au blocat, iar politica de coeziune nu a părut să fie folosită suficient.
Întrebat dacă este momentul să se accelereze în această direcție, Dragoș Benea a răspuns: „Și la audieri s-a vorbit de aproximativ 82 de regiuni care au căzut în capcana dezvoltării sau sunt în curs să cadă în această capcană. Coeziune înseamnă exact ce ați spus. Nu s-au atins aceste obiective. (...) Este o provocare pentru viitoarea Comisie și car și pentru Parlamentul European. Cu toții știm că Ursula von der Leyen își dorește foarte mult și extindere. Nu s-a întâmplat în primul mandat și dacă nu se va întâmpla nici în al doilea, am înțeles că va fi un mare eșec pentru dânsa.
Ne interesează și pe noi. Ce s-a întâmplat în Moldova a fost cu happy end. Trebuie să fim realiști cu coeziunea în următorii 5 ani și să fim moderați în așteptări. Nu are rost să ne îmbătăm cu apă rece. Vor mai fi crize și UE va fi supusă unor provocări din ce în ce mai mari de la ceilalți mari jucători pe plan mondial”.