Sunt mulți oameni care se tem mai mult de sfârșitul lunii decât de al lumii, a declarat europarlamentarul PSD Dan Nica la emisiunea Be EU, la Antena 3 CNN, el dezvăluind discuțiile individuale pe care le-a avut cu comisarii europeni. Concluzia a fost că Uniunea Europeană trebuie să producă "minimul necesar ca, indiferent ce se întâmplă rău în lumea asta, să nu ne afecteze de o manieră care ar putea să fie catastrofală la un moment dat", a spus Nica. "Toți vor veni cu asemenea reglementări. Am auzit toți comisarii spunând că primele 100 de zile trebuie să facem asta, asta, dacă nu sunt luate aceste măsuri urgente și mai ales inteligente vom avea cu toții de suferit", a conchis europarlamentarul.
Sabina Iosub: Discutăm cu Dan Nica, europarlamentari PSD. Este o perioadă în care au loc aceste audieri. O să vedem împreună cât de importantă este noua Comisie Europeană. Sunteți coordonator în comisia ITRE. Vor ajunge în comisia dumneavoastră mare parte dintre comisari, ce așteptări aveți?
Dan Nica: Eu fiind coordonator în această comisie care se ocupă practic de toată economia Uniunii Europene - mai puțin transporturi și agricultură, sunt singurele două domenii cu care nu ne ocupăm - an avut deja în biroul meu discuții individuale, cred că opt vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene și comisari europeni pe domenii care sunt extrem de importante pentru România. Am avut aceste discuții pentru că știți, ca un comisar sau un președinte executiv să poată să treacă, are nevoie de votul coordonatorilor. Eu fiind coordonator, al 2-lea reprezentând al 2-lea mare grup din Parlamentul European, eu vin în spatele meu cu 34 de voturi și atunci poziția mea este una definitorie pentru modul în care vor decurge și audierile și rezultatul final, care sigur va depinde și de răspunsurile care vor fi date în audierile propriu-zise.
Dar în aceste discuții individuale, care au durat între jumătate de oră și o oră, am încercat să aflu care sunt prioritățile pe care le au în vedere și să înțeleg din punctul de vedere al meu pentru România, pentru mine să înțeleg care care sunt lucrurile care sunt importante, pentru că sunt comisari care au responsabilități foarte importante. Cum ar fi comisarul pentru energie și l-am întrebat: domnul comisar, noi încă avem probleme pentru că producția de energie în România este inferioară consumului, nu există interconexiuni ca noi să putem să luăm electricitate, ceea ce face ca prețurile să fie mari, cum rezolvăm această problemă? Și am avut aceste discuții foarte aplicate cu Dan Jørgense. După care, domnul comisar, în ultimii 2 ani de zile au fost furați practic bani din facturile oamenilor acasă și ale firmelor, se spune 200 de miliarde de euro. Cum vă asigurați că luați acești bani necuveniți care au fost luați necuvenit, cum îi luați de la cei care i-au furat și cum îi dați înapoi la cei care au fost păgubiți? Am avut discuții cu Séjourné, care este și vicepreședinte executiv, dar este și comisarul responsabil pentru industrie și a spus: domnul Séjourné, avem o problemă, eu sunt din Galați, deci ca să vândă 1 tonă de oțel pe piața din România și pe piața Uniunii Europene prețul este mai mare decât prețul care vine din țări care nu sunt membri ale UE - că sunt Turcia, că sunt din China, din India, din Macedonia de Nord - aceste prețuri sunt mai mari cu 15-20% pentru că noi plătim taxe pe bioxid de carbon, celalți nu plătesc, cum vedeți dumneavoastră această piață, pentru că știți acuma toată lumea vorbește de competitivitate, raportul Draghi ș.a.m.d. Ce fel de competiția asta la mașini, ce fel de competiție este asta când eu vreau să vând? I-am dat exemplu cu Dacia: eu vreau să vând Dacia și vine cineva din afara Uniunii Europene care nu plătește aceleași taxe care le plătește, de exemplu Dacia în România, la Pitești și apare o clauză o situație de necompetitivitate evidentă că pe piață sunt două mașini, o mașină mai scumpă, să zicem că-s aproape la fel și o mașină mai ieftină. Toată lumea ce o să cumpere? Mașina mai ieftină și toate aceste discuții să știți că au fost foarte aplicate, pentru că și spusurile.
Să știți că poate n-au realizat cât de mare este de fapt această problemă, pentru că eu eram și puțin încărcat. Veneam două audieri, am avut o audiere pe industria de automobile și una pe industria oțelului și în ambele au venit cu niște cifre absolut halucinante. În industria oțelului am pierdut încă 6 milioane față de cele 20 pe care le pierdusem până acum. 26 de milioane în acești 2 ani de zile, 3 ani de zile, s-a pierdut această capacitate. În Uniunea Europeană importurile au depășit exporturile cu 15 milioane t de oțel. Deci vă dați seama, o situație absolut halucinantă.
Deci cum poți să supraviețuiești și este o chestiune chiar de supraviețuire și o situație urgentă și asta a înțeles-o domnul Séjourné foarte bine, iar Dan Jørgense, comisarul pentru energie, la fel, mi-a spus că nu se poate face, nu se poate accesa o situație în care o firmă să poată să aibă diferența de prețul minim și prețul maxim la factura de energie electrică sau la gaze în decursul unui an de zile de, să spunem, 66% cum a fost acum un an și jumătate și anul trecut a mai crescut cu 15% această diferență.
Nu poți să faci un plan de afaceri pentru că nimeni, acestea sunt produse care au ciclul de fabricație și deci eu ar trebui să știu când vând, nu știu, mașina, tona de oțel, toate aceste lucru să fie clare, pentru că eu închei un contract când am început să produc și cineva îmi dă un anumit preț, eu nu pot să-i spun: știi că prețul la energie sau la gaze s-a dus în sus, au jos. Ar duce la pierderea locurilor de muncă și asta i-am spus-o și Roxanei Mânzat care se ocupă de această chestiune de locurile de muncă și a avut o discuție și cu ea și a spus: trebuie să facem ceva, pentru că locurile acestea de muncă sunt locuri de muncă bine plătite, sunt locuri de muncă unde sunt specialiști din altă calificare. Odată pierduți, sunt foarte greu de înlocuit și trebuie să găsite soluții pentru ca să funcționeze și piața muncii în acești parametri.
Am avut discuții și cu doamna comisar Ribera, am discutat și faptul că e nevoie să avem o politică care să fie foarte prietenoasă și cu mediul, să putem să ne realizăm și obiectivele de împădurire, să avem mai mult spațiu verde. Ați văzut că acum toate marile orașe vor să aibă o centură verde și normal să fie așa, pentru ca aerul să fie cât mai cât mai în regulă pentru oameni și pentru sănătatea oamenilor. Dar în același timp trebuie ca să avem grijă că tot ceea ce înseamnă acest proces de reducere a emisiilor de bioxid de carbon să fie făcut într-o manieră care să nu să-i lăsăm supraviețuiască, pentru că știți. Cineva spunea: Dacă am fi trăi toți într-o grădină botanică, ce frumos ar fi? Și întrebarea mea a fost sau răspunsul: Și dacă grădina botanică nu lucrează nimeni? De unde ai bani ca să-ți ții copiii la școală, ca să poți să-ți iei ceva, să pui ceva pe masă, să-ți iei mâncare? Adică trebuie să existe. I-am spus domnei Ribera: Frans Timmermans spunea acum 3 ani de zile că sunt mulți oameni care se tem mai mult de sfârșitul lunii decât de sfârșitul lunii. Adică, creșterea aceasta necontrolată a facturilor la energie sperie mult mai mult decât faptul că emisia de bioxid de carbon ar putea să nu scadă într-un ritm pe care îl dorim cu toții. Și același lucru vabil și pentru mașini. Spuneau cei din industrie că au pierdut 1.000.000 și jumătate de de mașini, atât atât de drastică este scăderea la nivelul Uniunii Europene, ceea ce este echivalentul a 5 fabrici de producție.
Sabina Iosub: După toate aceste discuții și știind cam ce a prezentat Ursula von der Leyen, cum va fi noua Comisie în comparație cu cea care-și încheie mandatul? Ce așteptări să avem?
Dan Nica: Eu cred că realitatea îi împinge din spate și pe doamna Ursula von der Leyen, și pe toți comisarii, pentru că au ajuns cu toții la o concluzie care spune așa că perioada asta de naivitate trebuie să se termine. Și văd că toată lumea, toți comisarii au chestiunea de competitivitate. Competitivitatea înseamnă că nu mai poți să trăiești într-o lume din aceasta, cum am dat acele exemple care pe de o parte să import produse cu emisii ridicate de bioxid de carbon și pe de altă parte să-mi închid producția mea în Uniunea Europeană, care, culmea, facem eforturi să reducem in emisiile de bioxid de carbon. La fel este valabil și pentru producția panouri fotovoltaice și pentru producția de turbine eoliene. Și cred că tot ce vom vedea următoarea, primele 100 de zile vor fi determinante. Și pe toții am auzit că sunt foarte determinați ca primele 100 de zile să vină cu niște reglementări care să permită atingere obiectivelor strategice strategice. Cum e și la noi în România. Eu ce vreau să am? Vreau să am industrie de autovehicul, vreau să am industrie de oțel, vreau să am industrie de aluminu, vreau să am ciment pentru că dacă ceva se întâmplă în lume, eu să pot să-mi asigur din necesarul meu intern un minim necesar ca să pot să mă dezvolt mai departe. Același lucru e valabil la nivelul Uniunii Europene. Să putem să producem în Uniunea Europeană minimul necesar ca indiferent ce se întâmplă rău în lumea asta, să nu ne afecteze de o manieră care ar putea să fie catastrofală la un moment dat și toți vor veni cu asemena reglementări. Am auzit pe toți că spun: primele 100 de zile trebuie să facem asta, asta. Am avut trei vicepreședinți executivi și cinci comisari care au venit și mi-au spus destul de în detaliu care sunt principalele măsuri și înțeleg provocările, înțeleg situația reală și înțeleg că dacă nu sunt luate aceste măsuri urgente și mai ales inteligente vom avea cu toții de suferit.
Sabina Iosub: România La ce să fie atentă?
Dan Nica: Păi, să fii atentă, de exemplu, și ce trebuie să facem noi aici se vorbește de un fond uriaș de competivitate, e în regulă, dar dacă asta va afecta fondul de coeziune, fondul de tranziție justă, fondurile care sunt, de exemplu, pentru cercetare, pentru noi o problemă. Eu nu pot să accept ca fondurile de coeziune de care beneficiază România să fie luate și puse într-un fond din aceasta mare. Ați văzut câte lucruri bure să facă ultima perioadă, ele trebuie să continue și următorii 7 ani de zile.
Asta este bătălia pe care să o ducem aici ca banii de coeziune să nu fie afectați, să nu fie afectată România, politica agricolă comună, banii pentru agricultură, România să nu fie afectată și asta este și obligația pe care o am eu și toți cei care suntem aici, pentru că vestea bună este că suntem un număr important de cei dintre susținătorii politici de coeziune în Parlamentul European. Vestea proastă că sunt destul de mulți dintre cei care spun că politica de coeziune nu este necesară. Politica de coeziuneînseamnă construcția de autostrăzi, modernizare, cale ferată, construcția de școli, spitale.
