Parlamentul European va începe verificarea modului în care au fost alocaţi şi cheltuiţi banii din PNRR. Vorbim de fonduri totale de 750 de miliarde de euro, din care aproape 30 de miliarde sunt planificate să ajungă în România. În ultima perioadă s-au făcut ajustări la programele naţionale, iar acestea vor fi luate în considerare atunci când se va analiza distribuirea banilor şi efectul investiţiilor. Invitat la emisiunea Be EU, la Antena 3 CNN, negociatorul-şef al Parlamentului European, eurodeputatul PSD Victor Negrescu, a vorbit despre marile provocări în accesarea fondurilor europene. "Dacă faci o reformă 98% nu primești banii integral", a explicat el.
Sabina Iosub: E important să înțelegem că pornim această discuție de la faptul că ați fost desemnat raportor al Parlamentului European pentru tot ceea ce înseamnă Mecanismul de redresare și reziliență. Aș vrea să explicăm împreună acest mecanism cum funcționează în toate statele membre și apoi ce ar trebui reglat în perioada următoare.
Victor Negrescu: Este un mecanism extrem de important, care a fost creat tocmai pentru a finanța redresarea economică a Uniunii Europene după perioada pandemiei. Vorbim de aproximativ 750 de miliarde de euro investiți în economie, în dezvoltarea economiei europene, în competitivitatea sa, dar și în crearea de locuri de muncă. Și în sensul acesta, practic vorbim de o schimbare dramatică a economiei europene. Acesta trebuie să fie efectul acestui mecanism și acum suntem deja în a 2-a perioadă de implementare a acestui program, care durează până în august 2026 și deja începem să facem evaluările inițiale. Asta face Parlamentul European și în calitatea mea de raportor al legislativului european privind implementarea planului, am de gând tocmai să analizez în detaliu cum s-au folosit banii, care sunt efectele acestor fonduri investite și ce trebuie să facem în perioada următoare, să ne asigurăm că totuși aceste sume de bani colosale ajung în economie și aduc plus valoare în viață de zi cu zi a cetățenilor.
De exemplu, noi, la nivelul Parlamentului European, am cerut ca 10% din aceste fonduri să meargă pe zona de educație. Trebuie să vedem ce s-a întâmplat. De asemenea, 30% trebuie să meargă pe zona de transformare digitală și acolo trebuie să vedem dacă într-adevăr oamenii au pregătirea necesară, dacă economia s-a modernizat sau nu. Și în sensul acesta sunt discuții importante care sunt legate, de asemenea, de continuare a acestui format de finanțare la nivel european, pentru că acum se discută foarte mult despre viitorul buget european pe termen lung și despre modul în care Europa poate interveni în economie într-o manieră mai eficientă, care să conducă la creștere economică.
Am reușit noi, la nivelul Parlamentului European, să schimbăm regulamentul european în așa fel încât să existe un plus de flexibilitate. Și statele membre deja și-au revizuit planurile, inclusiv România și-a schimbat planul de redresare și reziliență pentru a permite, de exemplu, creșterea pensiilor și a schimba anumite investiții care nu erau viabile și probabil până la finalul perioadei de implementare, România va trebui să mai schimbe încă o dată planul de redresare și reziliență, cum a făcut-o de altfel și alte state europene. Mă refer aici, în mod special în cazul României, la investițiile care implică tehnologia hidrogenului, unde se pare că nu există participanți la licitațiile pe care le realizează Guvernul României. Deci sunt lucruri care trebuie să fie ameliorate și flexibilitatea este centrală. Cu toate acestea, este un plan greu de implementat pentru că ai foarte multe reforme.
Mai ales planul României are mult mai multe reforme decât celelalte documente prezentate de celelalte state membre. De aceea, astăzi, când vorbim doar aproximativ 40% din fondurile disponibile au fost cheltuite la nivel european, ceea ce este prea puțin. Mai avem practic 2 ani, 2 ani și ceva până când acest plan ar trebui să fie finalizat. Și în contextul acesta evident că trebuie să schimbăm modul în care abordăm lucrurile. Mai mult suport pentru statele membre și mai mult sprijin pentru ca fondurile să ajungă acolo unde este nevoie. În prezent, planul are o regulă extrem de dificilă dacă faci o reformă, trebuie să o faci integral. Dacă o faci 98% nu primești banii integral.
Or, pentru fondurile europene existente, fondurile de coeziune, de exemplu, ai penalități care se calculează în raport cu gradul de implementare a unei reforme sau al unui proiect. Aici avem această regulă cu alb sau negru, practic o validare integrală a reformelor, ceea ce face ca mulți dintre bani să fie pierduți. De aceea, de exemplu, în cazul României pentru Cererea de plată trei, avem în momentul de față această suspendare a unor sume consistente, pentru că chiar dacă s-au făcut o parte din respectivele reforme, ele nu sunt integrale. Ori în cazul României, da, avem tot timpul o perioadă de grație, o perioadă de minim șase luni pentru a finaliza reformele. Asta se va întâmpla și în cazul României. Sunt multe state într-o astfel de situație, ori noi trebuie să ne asigurăm că acești bani ajung în economie.
Este voința Parlamentului European, este voința Comisiei Europene ca toate granturile, dacă nu chiar toate sumele, inclusiv împrumuturile, să fie cheltuite și să ajungă la statele benefici.
Sabina Iosub: Asta înseamnă că în perioada următoare am putea vedea modificări ale acestor reguli care spun totul sau nimic.
Victor Negrescu: Asta încercăm, cel puțin în dialogul la care am participat cu reprezentanți ai Comisiei Europene. Am specificat că există un regulament pe tot ce înseamnă zona financiară și fiscală, care poate fi folosit și în cazul planului de redresare și reziliență și pentru asta ar trebui totuși ca Executivul european să vină cu o modificare în această privință. Eu trag speranța că Executivul va înțelege acest mesaj. Am discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și comisarii responsabili despre acest subiect. Am primit un feedback pozitiv, însă nu vor momentan să facă această schimbare, pentru că în continuare își doresc ca statele membre să facă tot efortul pentru implementarea integrală a planurilor și asta ne dorim și noi la nivel național. Adică important ca lucrurile să fie făcute așa cum trebuie, însă trebuie să înțelegem, așa cum ați zis și dumneavoastră, că s-a schimbat contextul.
Dacă în trecut o anumită măsură putea să fie una cu efectul pozitiv dorit, astăzi avem un alt context economic și în context și astfel trebuie să ne adaptăm mult mai rapid și trebuie să adaptăm și aceste reforme la ceea ce vedem astăzi.
Sabina Iosub: 2026 august ar fi momentul în care se încheie acest mecanism. Pentru toate statele membre au fost multe discuții dacă poate fi el prelungit, în ce condiții, cât de mult poate fi prelungit, când se va lua de fapt o decizie.
Victor Negrescu: În momentul de față nu există sprijin la nivel european pentru prelungirea acestui termen și înțeleg și de ce finalul anului 2027 înseamnă finalizarea bugetului european pe termen lung și la nivelul Comisiei Europene se dorește crearea unui nou plan de investiții, pe un alt model, cu alte priorități pe zona de apărare, de exemplu, pe zona de competitivitate și în contextul acesta, prelungirea planului de redresare și reziliență a acestui mecanism ar însemna imposibilitatea de a veni cu un nou mecanism de investiții. În România, trebuie să ne asigurăm că tot ceea ce avem de făcut este făcut până la finalul lunii august 2026.
E nevoie de un efort consistent în a lucra cu beneficiarii. Sunt școli care s-au modernizat, sunt echipamente în zona educațională, sunt investiții pe zona de sănătate, investiții pe zona de infrastructură, care sunt realizate din acești bani din PNRR. Astăzi, România se dezvoltă cu banii din PNR, deci da, este un succes pentru țara noastră, însă trebuie să și accelerăm acest proces și știu că există voința necesară pentru a face acest lucru.
Sabina Iosub: Zona de transporturi, de exemplu, este una în care s-au trecut foarte multe proiecte, s-au și tras destul de mulți bani până în acest moment. Mai sunt însă multe priorități pe care le-am pus pe hârtie și nu le-am îndeplinit. Încă mai este însă timp. Unde există emoții, din punctul dumneavoastră de vedere, tocmai pentru că știm că încă funcționează regula totul sau nimic? Ori faceți totul, ori nu primiți niciun ban.
Victor Negrescu: În primul rând, trebuie să spunem că pe zona de transporturi s-au făcut eforturi consistente și excelăm în implementarea proiectelor prin PNRR. Pe această zonă importantă pentru țară, dezvoltarea infrastructurii reprezintă o prioritate și avem ocazia să avem bani europeni în acest în acest sens, cum nu am avut până acum. Deci trebuie subliniat acest aspect. De cealaltă parte, da, sunt anumite greutăți, de exemplu pe zona de educație, unde trebuie să accelerăm gradul de implementare a proiectelor, dar în același timp sunt și reforme dificile, unde există și dispute, de exemplu despre impozitarea microîntreprinderilor. Mai avem discuții în prezent despre tot ceea ce înseamnă consiliile de administrație în companiile naționale și în sensul acesta știu că această problemă urmează a fi rezolvată. De asemenea, avem anumite constrângeri în ceea ce înseamnă implementarea unor noi tehnologii, pentru că chiar dacă avem bani europeni, sunt prea puțini pentru ca România să fie atractivă pentru cei care posedă, care dezvoltă aceste tehnologii.
Sunt lucruri care necesită o intervenție atentă, până la ultimul detaliu, în așa fel încât să nu pierdem acești bani europeni și pentru asta este nevoie și de consens. E nevoie de dialog, e nevoie și de implicarea partenerilor sociali care sunt deja incluși în procesul de monitorizare. Asta va căuta să facă Parlament European în perioada următoare să se uite la toate aceste planuri naționale de redresare și reziliență. Ne vom uita până la ultimul detaliu, vom invita experții Comisiei și experții statelor membre pentru a vedea unde putem să intervenim, unde putem să corectăm un put, unde putem să accelerăm procesul, pentru ca banii să ajungă, cum spuneam și mai devreme, la beneficiari. Ori trebuie să trecem de la această etapă, în care vorbim de miliarde de euro și să vorbim tot mai mult de proiectele implementate.
Și Parlamentul European, și eu, ca raportor, voi face tot ceea ce este posibil pentru ca România, cel puțin, dar toate statele membre să folosească adecvat aceste sume de bani consistente disponibile pentru investiții.
Sabina Iosub: Pe datele existente acum, înainte să începeți toată această muncă de cercetare, cam cum stau țările din Uniunea Europeană în ceea ce privește acest mecanism. Au înțeles, procesează bine informații, le implementează bine?
Victor Negrescu: Sunt state avansate, de exemplu, Spania, care se mișcă foarte rapid sau Grecia și sunt state care au rămas în urmă și care au dificultăți, inclusiv cele mai dezvoltate. România este, în medie, cum spuneam mai devreme, astăzi am reușit să alocăm statelor membre aproximativ 40% din fondurile disponibile și urmează o perioadă în care vor fi făcute tot mai multe plăți. Chiar în sensul ăsta, este apăsătoare această perioadă pentru bugetul Uniunii Europene. În același timp, trebuie să găsim sume de bani pentru a finanța aceste proiecte și avem anumite dificultăți pe dobânzile contractate și pe cash-flow-ul necesar pentru a finanța planurile de dresare și reziliență, unde vedem de asemenea, o nevoie tot mai stringentă în a schimba modul de acțiune al statelor membre. Mă refer aici în mod special la responsabilizarea instituțiilor care fac reformele și responsabilizarea beneficiarilor în implementarea proiectelor până în august 2026.
Aici, în toate statele membre este această problemă. Adică sunt ministere, miniștri, oameni politici care ezită în afaceri, reforme pentru că ar deveni mai puțin popular și alegerile afectează, din nefericire, reformele care trebuie să fie realizate în toată Europa. De cealaltă parte, avem beneficiari care întârzie implementarea proiectelor, zicând că oricum se va prelungi ori nu se prelungește. Și aici trebuie să lucrăm mai îndeaproape, mai ales pe zona de construcții, pe zona de infrastructură, pentru a accelera procesul de implementare a proiectelor, pentru că știm că acolo e o concurență foarte mare. Sunt multe proiecte implementate în toată Europa și pentru constructori este foarte greu să respecte termenele care le-au fost date, însă pentru a facilita acest lucru trebuie să dialogăm mai mult cu ei. Trebuie să investim și în această industrie în așa fel încât proiectele câștigate să fie finalizate în termenul scurt pe care îl au la dispoziție.
Sabina Iosub: Care este prioritatea pe care o aveți sau obiectivul principal pe care îl aveți ca raportor pe acest mecanism extrem de important și care înglobează atât de mulți bani?
Victor Negrescu: În primul rând, să mă asigur că toți banii sunt cheltuiți și sunt cheltuiți corect. Foarte important lucrul acesta, adică nu apar probleme ulterior de corupție sau alte cazuri de acest fel.
În al 2-lea rând, să mă asigur că, într-adevăr, proiectele făcute cu acești bani europeni aduc plus valoare în viața cetățenilor și în economie și vom cere Uniunii Europene să evalueze efectele planurilor de redresare și reziliență.
În al 3-lea rând, să construim, în baza lecțiilor învățate, un nou plan de investiții, mult mai eficient, mult mai amplu, de care România să beneficieze. De asemenea, este central lucrul acesta și nu în ultimul rând, să îmbunătățim dialogul cu partenerii sociali, cu sindicatele, cu patronatele, cu societatea civilă.
Sabina Iosub: Așadar, cei care se ocupă de implementarea acestor acestui mecanism în statele membre, inclusiv România, ce să aibă în vedere pentru perioada următoare?
Victor Negrescu: În primul rând, să fie atenți la calendar. Avem un calendar extrem de strict, nu mai putem rata niciun moment. În al 2-lea rând, este importantă coordonarea și responsabilizarea celor care sunt implicați în proces. În sensul acesta trebuie să sprijinim funcționarii implicați, dar în același timp trebuie să punem presiune pe ei în a livra în termenul dat toate aceste proiecte și de asemenea zona de dialog, dialog cu partenerii, cum am spus, dar și cu beneficiarii finali, pentru ca proiectele să fie unele viabile. Nu e suficient doar să alocăm 1.000.000 euro pentru un liceu. Important este cum arată liceul ulterior și cum investiția este una sustenabilă, nu doar achiziționăm și mai ales investim. Adică să trecem de la logica aceasta – îndeplinim un obiectiv, îl bifăm. Totul este perfect la o logică mult mai consistentă, în care investițiile făcute pot să fie unele rezistente în timp și mai ales implică comunitatea locală.
