”Suntem într-un moment care poate fi catalogat istoric pentru România din punct de vedere al șaselor privind fondurile europene. Din păcate, eu sunt pesimistă și sper ca pesimismul meu să nu se adeverească până la final, dar am pierdut deja foarte multe trenuri privind absorbția fondurilor europene. Gândiți-vă că pentru perioada 2014-2020 ne-am luptat să avem 35 de miliarde de euro și s-au absorbit doar 52%.
”E foarte trist că riscăm să pierdem iarăși miliarde de euro”
Avem acum acest PNRR care este aprobat, dar care nu a început încă implementarea sa, și programele operaționale 2021-2027, care sunt blocate, nu se mai negociază, deși fondurile pot fi folosite încă de la 1 iulie, de câd au fost adoptate regulamentele 2021-2027. E vorba de 30 de miliarde din PNRR, aproape 50 de miliarde din 2021-2027, plus ce n-a mai fost cheltuit din 2014-2020 și care mai poate fi cheltuit până în 2023. E foarte trist că riscăm să pierdem iarăși miliarde de euro.
”Marea problemă a României este lipsa proiectelor mature”
(...) Eu cred că marea problemă a României este exact lipsa proiectelor mature, ideea de a face în totdeauna proiecte mici, pentru a satisface toți primarii și fără o viziune de dezvoltare pe termen lung a României. Din păcate, acum toate proiectele mari, care erau cât de cât avansate, au trecut pe PNRR, s-a așteptat acest lucru, deci pentru programele operaționale 2021-2027 pe care nu le mai negociază nimeni. Nu există o echipă de profesioniști așa cum au toate statele care nu sunt dependente de guvernare. (...) Nu depind de fonduri politice (n.r. - specialiștii) tocmai pentru ca țara să nu piardă bani.
”Noi stagnăm din toate punctele de vedere”
(...) Sunt 16 state care deja au și luat banii (n.r - din PNRR) și au început să implementeze, în paralel cu implementarea 2021-2027 și încheierea programelor 2014-2020. Noi stagnăm din toate punctele de vedere, iar în ceea ce privește PNRR, din momentul aprobării formale, Guvernul României putea să ceară o prefinanțare de 3,9 miliarde de euro, adică 13% din sumă. Nu știm dacă a făcut-o, nu a fost nicio comunicare în acest sens.
”Guvernul României a privat milioande de oameni de fonduri”
Vreau să amintesc că PNRR este un instrument financiar de excepție pentru statele membre, pentru a se redresa în urma pandemiei și pentru a face reforme în domeniul digitalizării, tranziției verzi, dar primul principiu este cel al împărțirii echitabile, în funcție de nivelul de sărăcie, un principiu pe care Guvernul României deja l-a încălcat în acel PNDL, în sensul că a privat milioande de oameni de fonduri doar pentru că aveau primari care nu aparțin coaliției guvernamentale.
(...) PNRR are o dată fixă de încheiere, decembrie 2026, și de aceea sunt pesimistă, pentru că România s-a angajat în PNRR, cam la 600 de măsuri, 63 până în iulie anul viitor, dar primele 20 vor trebui îndeplinite în ianuarie. Suntem în noiembrie și sunt lucruri care nu pot fi realizate peste noapte. (...) De când nu mai există guvern, cei din funcții nu mai vin să negocieze și practic s-au blocat toate lucrurile.
”România pierde 20 de milioane de euro pe zi”
Există această bornă în ianuarie, dar văd că la București se vorbește despre reluarea negocierilor privind PNRR, care se poate face, cu condiția să se respecte aceste condiții legate de schimbările climatice, 20% pentru digitalizare și 37% pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, și cu responsabilitatea asumată din partea guvernului respectiv că prelungește foarte mult implementarea. Cu fiecare zi care se scurge, având în vedere în matematic toate sumele pe care le avem la această oră la dispoziție, împărțindu-le la perioada de timp, România pierde 20 de milioane de euro pe zi”, a explicat europarlamentarul Corina Crețu.
Interviul integral cu Corina Crețu poate fi urmărit în filmulețul de mai jos.
