Statele cărora Comisia Europeană le va aproba planurile naţionale vor putea beneficia astfel de o prefinanţare de 13% din sumele ce le revin din acest fond, din care vor accesa granturi şi credite, potrivit EFE.
''Obiectivul nostru este să reuşim aprobarea cel puţin a unora dintre planuri, cu prefinanţarea de 13% înaintea pauzei de vară'', a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la o conferinţă de presă după reuniunea Eurogrupului.
El a admis că acest obiectiv ''este îndrăzneţ'', întrucât cele 27 de state membre trebuie să adopte legislaţia care să permită Comisiei Europene să se împrumute pe pieţele financiare pentru a constitui fondul în valoare de cel mult 800 de miliarde de euro (în preţuri curente, respectiv 750 de miliarde de euro în preţuri constante din 2018), dar a apreciat că UE se află ''cu adevărat pe drumul cel bun''.
''Niciun plan naţional de redresare şi rezilienţă nu a fost trimis până în prezent (Comisiei Europene). Credem că le vom primi în următoarele două, trei sau patru săptămâni de la majoritatea statelor membre'', a mai declarat comisarul Gentiloni.
După primirea planurilor naţionale, Comisia va trebui să se pronunţe asupra lor într-un termen de două luni, iar după ce le va da undă verde va reveni Consiliului UE - ce reuneşte statele membre - sarcina să le valideze în termen de o lună.
30 de miliarde de euro pentru România, prin PNRR
România ar putea să primească cel puţin 30 de miliarde de euro, prin Planul Național de Relansare și Reziliență. Acesta a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Proiectelor Europene, după o primă aprobare în Guvern apoi Executivul a aprobat și memorandumul în baza căruia va negocia cu Comisia Europeană.
Regulamentul PNRR prevede ca 70% din granturi să fie angajate până la sfârşitul anului viitor, restul de 30 de procente având ca limită finalul anului 2023. Mai multe aflaţi din clipul video.
CE MODIFICĂRI FISCALE A PREGĂTIT STATUL
3 modificări fiscale au fost în atenţia analiştilor în ultima perioadă:
- adoptarea bugetului naţional, dar în mod special cel al asigurărilor sociale, pentru că milioane de români depind de aceşti bani;
- corectarea unei erori fiscale care atrăgea o serie de probleme în comerţul dintre România şi Turcia;
- decontarea educaţiei timpurii de către stat, prin deducerea sumelor aferente din impozitul pe profit sau din impozitul pe salariu în cazul companiilor care oferă această facilitate angajaţilor.
INDUSTRIA TEXTILĂ, ÎN COLAPS! 200.000 DE ANGAJAŢI, ÎN PERICOL!
200.000 de locuri de muncă din industria textilă sunt în pericol, avertizează preşedintele CONAF, Cristina Chiriac. Pandemia a zguduit din temelii cifrele de afaceri ale business-urilor din domeniu, acestea scăzând chiar şi cu 80% în unele cazuri.
Pe fondul vânzărilor scăzute drasctic şi acumularea de stocuri uriaşe, firmele din domeniu se confruntă cu o acută lipsă de cash-flow şi, dacă în următoarele trei luni nu se adoptă măsuri de sprijinire a acestui domeniu de activitate, foarte multe companii îşi vor închide porţile.
