Pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt în creştere. În UE, luând în calcul numai aceste pierderi, ele depăşesc deja, în medie, 12 miliarde de euro pe an, se arată într-un comunicat de presă al CE.
Estimările prudente arată că expunerea economiei actuale a UE la o încălzire globală de 3 grade Celsius peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anuală de cel puţin 170 de miliarde euro. Schimbările climatice afectează nu numai economia, ci şi sănătatea şi bunăstarea europenilor, care suferă din ce în ce mai mult din cauza valurilor de căldură.
Frans Timmermans: Dacă ne pregătim încă de pe acum, putem să construim un viitor rezilient la schimbările climatice
"Impactul schimbărilor climatice se resimte deja atât în interiorul, cât şi în afara Uniunii Europene. Noua strategie de adaptare la schimbările climatice ne permite să ne accelerăm şi să ne aprofundăm pregătirile. Dacă ne pregătim încă de pe acum, putem să construim un viitor rezilient la schimbările climatice", a declarat vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.
Comisia Europeană va depune eforturi pentru a construi o societate rezilientă la schimbările climatice prin îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la impactul schimbărilor climatice şi a soluţiilor de adaptare, prin intensificarea planificării adaptării la schimbările climatice şi prin multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice, prin accelerarea măsurilor de adaptare şi prin sprijinirea consolidării rezilienţei la schimbările climatice la scară mondială.
Măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe date solide şi pe instrumente de evaluare a riscurilor care să fie puse la dispoziţia tuturor: de la familiile care cumpără, construiesc şi renovează o locuinţă la întreprinderile din regiunile de coastă sau la fermierii care îşi planifică culturile.
Pentru a realiza acest lucru, strategia propune acţiuni menite să deplaseze limitele cunoştinţelor referitoare la adaptare astfel încât să putem colecta mai multe date, de mai bună calitate, asupra riscurilor şi a pierderilor legate de climă, punându-le la dispoziţia tuturor.
La Climate-ADAPT, platforma europeană pentru cunoştinţe în materie de adaptare, care va fi consolidată şi extinsă, se va adăuga un observator specific în domeniul sănătăţii pentru a se urmări, a se analiza şi a se preveni cu mai multă acurateţe impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii.
Schimbările climatice au repercusiuni la toate nivelurile societăţii şi în toate sectoarele economiei astfel că măsurile de adaptare trebuie să fie sistemice
Comisia va continua să includă consideraţii privind rezilienţa la schimbările climatice în toate domeniile de politică relevante. Aceasta va sprijini dezvoltarea şi punerea în aplicare în continuare a strategiilor şi a planurilor de adaptare, cu trei priorităţi transversale: integrarea adaptării în politica macrobugetară, găsirea unor soluţii bazate pe natură în materie de adaptare şi luarea unor măsuri de adaptare locale.
Politicile UE de adaptare la schimbările climatice trebuie să fie în concordanţă cu poziţia de lider mondial în materie de atenuare a schimbărilor climatice. Acordul de la Paris a fixat un obiectiv mondial în materie de adaptare şi a subliniat faptul că adaptarea este un factor-cheie al dezvoltării durabile.
UE va promova abordări subnaţionale, naţionale şi regionale în materie de adaptare, axându-se în special pe adaptarea în Africa şi în statele insulare mici în curs de dezvoltare.
Vom spori sprijinul acordat rezilienţei şi pregătirii în materie de climă pe plan internaţional, prin furnizarea de resurse, acordând prioritate luării de poziţie şi sporind eficacitatea, prin intensificarea finanţării internaţionale şi prin consolidarea implicării şi a schimburilor la nivel mondial cu privire la adaptare. De asemenea, vom colabora cu partenerii noştri internaţionali pentru a elimina decalajul în ceea ce priveşte finanţarea internaţională a combaterii schimbărilor climatice.
Organizația Meteorologică Mondială: 2020 a încheiat cel mai cald deceniu de la începerea măsurătorilor
Organizația Meteorologică Mondială a anunțat că anul 2020 a încheiat cel mai cald deceniu (2011-2020) de la începerea măsurătorilor. Anul acesta poate fi unul dintre cei mai fierbinți trei ani înregistrați, putând rivaliza cu 2016, care este cel mai cald an înregistrat.
Temperaturile ridicate din 2020 au fost înregistrate în ciuda unui eveniment răcoros, ”La Niña”, care este acum la vârf și are impact asupra modelelor meteo din multe părți ale lumii. Potrivit majorității modelelor, fenomenul ”La Niña” este așteptat să atingă intensitatea maximă fie în decembrie, fie în ianuarie, și să continue până la începutul anului 2021.
„Anii călduroși record au coincis, de obicei, cu un eveniment puternic El Nino, așa cum s-a întâmplat în 2016. Acum ne confruntăm cu ”La Niña”, care are un efect de răcire asupra temperaturilor globale, dar nu a fost suficient pentru a domoli căldura acestui an. În ciuda actualei ”La Niña” anul acesta a arătat deja o temperatură aproape record, comparabilă cu recordul anterior din 2016 ”, a declarat secretarul general al OMM, prof. Taalas.
OMM va emite valori consolidate ale temperaturii pentru 2020 în luna ianuarie, pe baza a cinci seturi de date globale de temperatură. Aceste informații vor fi încorporate într-un raport final privind starea climei în 2020, care va fi publicat în martie 2021, incluzând informații despre impacturile climatice selectate.
