Știrile false apar din dorința de a face cât mai multă audiență, dar pot fi și alte interese. Pe internet, fenomenul pare greu de oprit.
„Avem știri false din vremuri străvechi. Dacă ne uităm la ceea ce a făcut Vlad Țepeș, care este cunoscut ca Dracula. Asta este o știre falsă, pur și simplu, care a fost inventată acum 150 de ani și care i-a distrus reputația în lume. A fost un domnitor, a luptat pentru independența Românei, dar dacă întrebi pe cineva din SUA cine a fost Vlad Țepeș, o să-ți spună că a fost un vampir, Dracula. Așa apar știrile false. Cred că principala problemă a știrilor false ar fi că nu citim suficient de critic”, spune Yana Toom, membru al Parlamentului European.
În Parlamentul European se caută soluții pentru combaterea fenomenului de „fake news”.
„Aici se face diferența foarte mare între ceea ce este o știre falsă și ceea ce înseamnă o știre reală. Nu se ia în calcul prostia și reaua credință a celui care difuzează. Într-o lume deschisă, așa cum este internetul, în care orice control este imposibil, trebuie să găsim alte mijloace pentru a contracara aceste știri false. (...) E o zonă foarte periculoasă de manipulare”, spune europarlamentarul Norica Nicolai.
„Unii vorbesc din întunericul digital, iar alții din lumină. Deja sunt profesioniștii geniului, unii câștigă bani din chestia asta. Este extrem de periculos momentul. Nu poți să interzici minciuna, cum nu poți să interzici nici prostia”, spune europarlamentarul Mircea Diaconu.
