Legea de restaurare a naturii fost aprobată de parlament la începutul acestui an și avea majoritatea calificată necesară pentru a fi adoptată la un summit al liderilor UE, în martie.
Cu toate acestea, majoritatea fragilă care o susţinea s-a prăbușit după ce Ungaria a indicat că și-a schimbat opinia și s-a alăturat celor șapte alte țări care fie s-au opus, fie s-au abținut, inclusiv Suedia, Olanda și Italia.
Președinția belgiană spune că va lupta până la sfârșitul mandatului, care este pe 30 iunie, pentru a încerca să-i convingă pe unguri sau pe una dintre celelalte șapte țări să-și schimbe opinia.
Virginijus Sinkevičius, comisar european pentru Mediu, a vorbit în cadrul emisiunii Be EU, despre acest subiect.
”Cred că situaţia cea mai bizară în legătură cu legea privind restaurarea naturii este că afectează luarea deciziilor la nivel instituţional. Acest proiect unic în Uniunea Europeană este, în primul rând, legat de compromisurile între cele 27 de state membre care trebuie să găsească echilibrul foarte fin, acele idei cu care toţi pot fi de acord, şi de obicei asta presupune şi renunţări.
Cu toate acestea, acesta este un proiect unic pe care nimeni nu-l are în această lume. Nimeni! Am vorbit cu preşedintele Columbiei, cu preşedintele Kenyei.
Ei visează în regiunile lor să creeze aşa ceva, dar tot nu reuşesc nici măcar cu un număr mic de ţări. Cred că ceea ce este foarte important este că, atunci când ai o legislaţie care a trecut toate etapele, aceasta trebuie să fie aplicată”, a declarat Virginijus Sinkevičius, comisar european pentru Mediu.