Rareș Bogdan spune că există o speranță că România va intra în spațiul Schengen terestru în acest an, însă faptul că am obținut acordul la nivel aerian și maritim contează mult pentru țara noastră.
”Având în vedere că aeroporturile din Franța, Luton, Londra sau din Bergamo, Italia, Lombardia sunt asaltate de 8, 10, 12, 20 de curse pe zi, cel puțin vom putea vedea oamenii care vin de Paști și de Paștele catolic și Paștele ortodox acasă, că vor avea un alt statut pe aeroport.
Poate acest lucru le va da șansa că să conștientizeze, să devină ambasadori a ceea ce s-a întâmplat în această perioadă, pentru că nu putem să minimalizăm faptul că suntem membri și plus că mai avem ceva. Putem da vize Schengen. Știți, noi așteptam vize Schengen, la noi în Ardeal mergeam la Sibiu, la consulatul de la Sibiu al Germaniei ca să ne dea vize Schengen.
Acum, noi, la rândul nostru, vom putea elibera vize Schengen pe toate consulatele noastre. Sigur, va fi o presiune mare, probabil, pe Dubai, va fi presiune mare pe Istanbul, dar noi vom putea elibera vize Schengen.
Problema este pentru toți românii care lucrează în Europa și care circulă peste tot. Cursele din România spre Capitale sau spre diverse orașe, Valencia, Barcelona, în zone cu foarte, foarte mulți români și unde cursele companiilor low-cost sau companiilor, circulă cu foarte multe curse pe zi. Acolo se va vedea diferența. Naval, nu prea circulăm cu bărcuța și cu barca, nici nu transportăm marfă. În schimb, avem o chestiune.
Suntem membri Schengen în momentul acesta”, a declarat Rareș Bogdan, europarlamentar PNL.
Citește și
”Da, în 2024 este posibil”
De asemenea, Rareș Bogdan a vorbit și despre momentul în care România ar putea intra în spațiul Schengen terestru.
”Da, e posibil. Poate fi 2024, cu un anunț prietenos. Sunt puțini cei care mai au încredere. Și e normal să fie așa. Nimeni nu avea în decembrie, țin minte că eram pe televiziuni, nimeni nu mai avea încredere.
Adevărul e că, în data de 29 decembrie, până și mie mi-a căzut încrederea. Cu greu am mai putut să vorbesc foarte mult.
În serile alea vorbeam atât cu premierul Ciolacu, cât și cu consilierii prezidențiali, și cu Cătălin Predoiu, din oră în oră aproape și Nicolae Ciucă, care a stat pe 30 decembrie până până la 1 noaptea, alături de Cătălin Predoiu, care conducea negocierile împreună cu Lumița Odobescu și Iulia Matei și Emil Hurezeanu.
Și m-am bucurat foarte mult să văd votul forțat de Sánchez, practic de președinția spaniolă, pentru a obține acel acord chiar și aerian.
Pentru că vedeți dumneavoastră, e doar aerian și pe naval. Dar acest acord înseamnă totuși că noi suntem deja membrii Schengen.
De acum urmează reglajul fin. Sigur, de obicei, și Austria, și Grecia, și Portugalia, intrarea în Schengen a făcut-o invers.
Prima dată în zona de terestru și ulterior în zona de aerian. Adică aerianul a fost de obicei pe locul 2.
Și Elveția a făcut-o la fel, care nu-i membru UE, dar este una din cele patru state non-UE membre a spațiului Schengen. La noi s-a întâmplat invers.
Și la noi sigur că e și o chestiune de costuri, o chestiune de bani, pentru că în spațiu terestru câștigul pentru România ar fi unul semnificativ, de aproape 1% din PIB.
Hai să punem altfel. Pierderea deja este foarte mare în toți anii aceștia.
Eu spun că e unul dintre marile proiecte. Acesta și OECD sunt ultimele mari proiecte pe care România le are de îndeplinit.
Am urmărit intrarea în UE cele două mari proiecte ale României post-decembriste, care astăzi ne asigură, pe de-o parte, un statut special în Europa și finanțări de peste 90 de miliarde de euro intrate în România, ca urmare a intrării noastre în UE, și, de asemenea, o umbrelă de securitate care, dacă n-am fi avut-o, cu siguranță am fi ajuns în situația în care să tremurăm la fel ca frații noștri moldoveni, ca frații noștri de peste Prut”, a mai declarat europarlamentarul Rareș Bogdan.
