Plasma de la donatori va fi utilizată pentru tratamentul pacienţilor cu coronavirus. Granturile sunt acordate în urma invitaţiei trimise în iulie anul trecut către serviciile publice şi organizaţiile non-profit din Uniunea Europeană şi din Regatul Unit, în vederea aplicării pentru finanţarea achiziţiei de echipamente de colectare a plasmei.
Această iniţiativă este finanţată prin Instrumentul pentru Sprijin de Urgenţă, pentru o sumă totală de 36 de milioane de euro.
Proiectele selectate, care se vor derula în 14 state membru şi în Regatul Unit, sunt proiecte naţionale sau regionale şi, în cele mai multe cazuri, vor implica distribuirea de fonduri către un număr mare - peste 150 - de centre de colectare a plasmei.
"Când vine vorba de cercetările cercetări în domeniul tratamentelor pentru infecţia cu COVID-19, trebuie investigate toate opţiunile, pentru a ne asigura că metodele de tratament sigure şi eficiente pot fi disponbile cât mai repede cu putinţă. Mulţumită numeroşilor aplicaţi la invitaţia Comisiei Europne, colectarea de plasmă poate creşte prin intermediul proiectelor selectate, care vor ajuta la utilizarea acestei substanţe ca posibil tratament cu perspective promiţătoare. Facem tot ce este posibil pentru a asigura cetăţenilor tratamente împotriva infecţiei cu COVID-19", a declarat Stella Kyriakides, Comisarul pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară.
Granturile acordate vor susţine achiziţia mai multor dispozitive de plasmafareză şi de echipamente conexe, inclusiv kit-uri de colectare, echipamente de stocare, teste de laborator şi stabilirea caracteristicilor plasmatice dar şi schimbări organizaţionale la nivelul centrelor de colectare.
Rezultate promiţătoare în urma administrării de plasmă convalescentă pacienţilor cu COVID
Tratamentul cu plasmă de la convalescenţi implică transferul acesteia în organismul pacientului bolnav pentru a-i întări imunitatea şi capacitatea de luptă cu virusul. De asemenea, plasma poate fi utilizată în industria farmaceutică pentru purificarea anticorpilor, în vederea realizării de medicamente (imunoglobină).
Eficacitatea ambelor abordări este studiată la nivel mondial, inclusiv în proiectele de cercetare din Uniunea Europeană finanţate prin programul Orizont 2020 (Horizon 2020). Ambele tratamente potenţiale se bazează pe pe colectarea de mari cantităţi de plasmă de la pacienţii care s-au vindecat de coronavirus.
Rezultatele preliminare sunt promiţătoare şi arată o incidenţă foarte scăzută a reacţiilor adverse şi indicii de eficacitate. Până în prezent, studiile arată că transfuziile timpurii de plasmă cu concentraţie ridicată de anticorpi sunt cele mai eficiente în reducerea mortalităţii pacienţilor. Aceasta implică faptul că plasma trebuie colectată de la un număr cât mai mare de convalescenţi, pentru a garanta că eşantioanele cu o concentraţie mare de anticorpi sunt la dispoziţia pacienţilor.
În prezent, serviciile publice de colectare a sângelui şi Crucea Roşie colectează, cel mai adesea, sângele integral din care este, apoi, separată plasma. Aceasta este o metodă de colectare mai puţin eficientă în comparaţie cu plasmafareza - un procedeu prin care plasma este prelevată de la donator iar celelalte componente ale sângelui îi sunt redate acestuia din urmă. Donatorii cărora li se aplică procedeul de plasmafareză pot dona volume ridicate de plasmă dintr-o dată şi pot repeta procesul o dată la două săptămâni, comparativ cu donatorii de sânge, care au nevoie de 3-4 luni de recuperare între donaţii.
