Instituțiile europene s-au concentrat în 2017 pe lupta contra terorismului. Unul dintre elementele importante a fost limitarea resurselor de finanțare pentru grupările teroriste. În acest sens, o a patra directivă în privința combaterii spălării banilor a venit să înăsprească formele existente.
În mod complet, s-a întărit obligația de evaluare a riscurilor pentru bănci, juriști și contabili. S-au stabilit cerințe de transparență bine definite cu privire la proprietari reali ai societăților comerciale, s-au extins competențele de sancționare ale autorităților din domeniu și s-a falicitat cooperarea și schimbul de informații între unitățile de informații financiare din diferite state membre pentru a identifica și monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină și să se depisteze infracțiunile sau activitățile teroriste.
"Teoriștii și infractorii găsesc în continuare modalități de a-și finanța activitățile și de a reintroduce în economie câștigurile obținute ilicit. Noile norme sunt esențiale pentru a închide portițele de scăpare rămase", a spus Vera Jourova, comisar pentru Justiție.
Theodor Stolojan: "Dimensiunea evaziunii fiscale e uriașă"
"S-a schimbat foarte mult, dar mai e și loc de aplicarea reglementărilor pe care le-am adoptta deja. Deci toate documentele acestea care au fost dezvăluite despre evaziune fiscală, despre ascunderea veniturilor, uneori din forme legale în așa-zisurile paradisuri fiscale pentru a scăpa de impozite, inclusiv ultimele dezvăluiri din așa-numitul Paradise Papers, ele arată câteva lucruri foarte importante pentru oamenii politici și pentru oamenii de rând care plătesc corect impozite și taxe. În primul rând, dimensiunea uriașă a evaziunii fiscale și a evitării plății de impozite printr-o serie de instrumente create special pentru a ascunde veniturile și pentru a nu plăti impozitele în țările în care se creează profiturile sau veniturile sau în țările în care cei care ascund sau evită plata impozitelor sunt de fapt rezidenți fiscali", a spus Theodor Stolojan.
