Update: Parlamentul European a adoptat joi raportul privind Protecţia bugetului UE în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 abţineri.
Potrivit surselor Antena 3, Monica Macovei și europarlamentarii PNL au votat pentru acest regulament.
Raportul prevede că, în cazul în care Comisia Europeana stabileşte că "deficienţele generalizate în ceea ce priveşte statul de drept" într-o ţară a UE ameninţă gestionarea fondurilor UE, aceasta ar putea sugera măsuri de la reducerea pre-finanţării până la suspendarea plăţilor UE. Orice decizie va trebui să fie adoptată şi de Parlament şi miniştrii UE.
”Comisia Europeană va face evaluarea, va fi singurul evaluator. Care sunt criteriile de evaluare, nu este clar deloc. Mai exact, nu există. Nu se întâmplă de mâine, votul din acest moment nu pune în vigoare raportul. Din informațiile mele pe surse, există o analiză făcută de juriștii de la Consiliu, care spune că nu este egal acest raport, că nu există o bază legală pentru un asemenea mecanism” a explicat Sabina Iosub de la Bruxelles.
Potrivit unui amendament propus de Parlament la regulamentul iniţiat de Comisie, evaluarea executivului comunitar trebuie să fie "obiectivă, imparţială şi transparentă şi bazată pe informaţii din toate sursele relevante" şi să ţină cont de criterii precum "cele utilizate în contextul negocierilor pentru aderarea la UE, în special capitolele referitoare la acquis-ul privind sistemul judiciar şi drepturi fundamentale, justiţie, libertate şi securitate, control financiar şi taxare, precum şi de liniile directoare utilizate în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru a monitoriza progresul unui stat membru".
Printre sursele relevante sunt amintite şi verdictele unor "instituţii recunoscute" precum Curtea de Justiţie a UE, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), rezoluţiile Parlamentului European şi rapoartele Curţii Europene de Conturi, concluziile şi recomandările unor organizaţii relevante internaţionale, precum organismele Consiliului Europei, în special Comisia de la Veneţia, precum şi ale unor reţele internaţionale, precum reţeaua europeană a curţilor supreme şi consiliile magistraţilor.
"Măsurile care vor fi adoptate în eventualitatea unor deficienţe generalizate şi procedura care va fi urmată trebuie să fie stabilită. Aceste măsuri ar trebui să includă suspendarea plăţilor şi a angajamentelor, o reducere a finanţării în baza angajamentelor existente şi interdicţia de a încheia noi angajamente cu beneficiari", se menţionează într-un alt paragraf al noului regulament.
Parlamentul se preocupă şi de "interesele legitime ale beneficiarilor finali", stipulând într-un alt amendament că acestea trebuie protejate în eventualitatea unor deficienţe generalizate, respectiv că CE ar trebui să ţină cont de impactul potenţial al adoptării unor măsuri asupra lor.
"Pentru a întări protecţia asupra beneficiarilor finali, Comisia ar trebui să asigure informaţii şi consiliere prin intermediul unui site sau al unui portal, precum şi instrumente adecvate pentru a informa Comisia despre orice încălcare a obligaţiei legale a entităţilor guvernamentale şi statelor membre de a continua să facă plăţi după ce măsuri în baza acestui regulament sunt adoptate. Când este necesar, pentru a se asigura că orice sumă datorată de entităţile guvernamentale este plătită beneficiarilor, Comisia ar trebui să fie capabilă să recupereze plăţile făcute acestor entităţi, sau, dacă este indicat, să efectueze corecţii financiare reducând sprijinul pentru un program şi să transfere o sumă echivalentă la rezerva UE pentru a fi folosită spre beneficiul destinatarilor finali", se precizează în amendamentul citat.
De asemenea, deputaţii europeni au votat pentru creşterea finanţării pentru Programul drepturilor şi valorilor în perioada 2021-2027, până la 1,834 miliarde de euro, aproape triplu faţă de suma propusa de Comisia Europeană, 642 milioane de euro. Această finanţare va merge spre promovarea democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în întreaga Uniune Europeană, inclusiv prin acordarea unui sprijin financiar organizaţiilor societăţii civile care lucrează în aceste domenii.
Eurodeputaţii au votat şi prevederi potrivit cărora ţările UE implicate în proceduri referitoare la ameninţarea statului de drept să îşi piardă dreptul de a gestiona ele însele fondurile alocate în acest scop. În plus, PE cere o procedură rapidă pentru plata fondurilor care să sprijine dialogul democratic în statele membre unde valorile fondatoare ale UE sunt expuse riscului.
Știrea inițială
Uniunea Europeană îşi doreşte, printr-un proiect de regulament privind protecţia bugetului UE, să limiteze sau chiar să îngheţe finanţarea în cazul ţărilor membre în care există deficienţe generalizate în aceea ce priveşte statul de drept. În dezbaterea care a avut loc miercuri seară, la Strasbourg, reprezentanţi ai grupurilor politice şi-au exprimat părerile asupra textului şi şi-au anunţat opţiunile de vot.
Sabina Iosub a vorbit la ”Be EU” despre ce ar putea înseamna un asemenea regulament pentru România și la ce ar trebui să ne așteptăm în viitorul nu foarte îndepărtat.
”O să vedem exact cum va fi votat, nu ne dăm seama dacă va trece sau nu. Tările din Est nu își doresc ca acest raport să treacă. Nu este foarte clar cum s-ar face această evaluare a statului de drept, care ar fi criteriile, cine ar face analiza, pe ce surse se bazează” a spus Sabina Iosub.
Votul pe această temă este programat să aibă loc astăzi.
