Ziua Muncii. Google sărbătorește Ziua Muncii cu un Google Doodle special. Dacă astăzi Ziua Muncii mai înseamnă prea puțin, odinioară ea era o sărbătoare importantă. Sărbătorește așadar, Ziua Muncii.
Ziua Muncii Distracție la mare și la grătar
Ziua Muncii În ultimii ani, 1 Mai a devenit sinonim cu distracțiile de la malul mării, mersul la munte sau ieșirea cu prietenii la un grătar. Puțini dinre noi mai cunosc originea și semnificația acestei zile pentru care s-a murit în urmă cu 129 de ani. La originea acestei zile a stat reducerea normei orare zilnice decretată de Congresul Internaționalei Socialiste în 1889, fiind de atunci comemorată prin manifestatii muncitorești. Ziua Muncii
Ziua Muncii Proteste la Chicago
Ziua Muncii 1 MAI. Totul a pornit de la protestele muncitorilor din Chicago ce au avut loc pe 1 mai 1886, cand sute de protestatari au iesit in strada cerand reducerea normei de munca la 8 ore pe zi, fara reducerea salariului. Trei zile mai tarziu, cativa muncitori s-au alaturat unui alt protest, alaturi de angajati ai unei intreprinderi de prelucrare a lemnului. Politia a intervenit, iar patru protestatari au fost ucisi de politie si multe alte persoane au fost ranite mai mult sau mai putin grav din cauza fortelor de orgine.
In aceasi seara, o bomba a fost aruncata din multime spre coloane de politisti, 66 dintre acestia fiind raniti, dintre care 7 au decedat. Bineinteles, politia a ripostat, impuscand nu mai putin de doua sute de oameni, multi dintre ei fiind raniti mortal.
Ziua Muncii Cum e în România
Ziua Muncii In Romania, Ziua Muncii a fost sarbatorita pentru prima data in anul 1890 de catre miscarea socialista. In perioada comunista, erau organizate manifestatii de amploare pe marile bulevarde, cand coloane de oameni ieseau in tinute festive si scandau lozinci in timp ce purtau pancarte.
Ziua Muncii Cum era relevată ziua de 1 Mai în publicațiile vremii
Ziua Muncii este sărbătorită în România începând din anul 1890, în timpul domniei lui Carol I, devenind dintr-o sărbătoare tolerată, ignorată de cele mai multe ori în publicaţiile vremii, precum Adevărul, Acţiunea conservatoare, Acţiunea şi Acţiunea Română, iar în cel mai bun caz - "o sărbătoare tolerată" -, aşa cum relata Adevărul pe 29 aprilie 1920.
Ziua Muncii Sărbătoarea internaţională de 1 Mai apare pentru prima dată în presa românească din secolul al 19-lea"În Englitera manifestaţia de 1 Maiu a avut loc în Dumineca următoare a acestei zile. Peste tot manifestaţiunea a avut un caracter foarte impozant. La Londra au luat parte la manifestaţie 60.000 de muncitori. La Hyde-Park, unde s'a ţinut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în acelaşi timp. La un semnal convenit, resoluţiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot şi aprobate prin uriaşe aclamaţiuni", scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în vreun material referire şi la sărbătoarea muncitorilor români.
Ziua Muncii Alte publicaţii ale secolului al 19-lea, între care şi Acţiunea conservatoare, ignoră însă sărbătoarea de 1 Mai. Astfel, ziarul Acţiunea conservatoare apărut marţi 1 mai 1907 nu dedică niciun material vreunei sărbători care să aibă de-a face cu muncitorii.
Ziua Muncii Câţiva ani mai târziu situaţia se schimbă şi presa din România începe să acorde spaţii restrânse sărbătorii de 1 Mai.
ZIUA MUNCII, 1 Mai - o zi tolerată ca zi de repaus în perioada interbelică
Ziua Muncii Adevărul de vineri, 30 aprilie 1920, publica pe pagina 4 o ştire despre "Serbarea zilei de 1 Mai", în care se spune că mai mulţi delegaţi ai partidului socialist vor pleca în provincie pentru a lua cuvântul de 1 mai.
Însă un subtitlu al materialului - "1 Mai zi «tolerată»" - relevă statutul acestei sărbători în respectiva perioadă. Acest lucru este cu atât mai evident cu cât în materialul respectiv este transmisă "Circulara Ministerului de Interne către autorităţile administrative": "Organizaţiunile socialiste muncitoreşti din ţară au hotărât să sărbătorească şi anul acesta ziua de 1 Mai. Această zi a fost întotdeauna tolerată ca zi de repaus şi manifestaţie socialistă aşa că sărbătorirea ei va fi lăsată liberă şi anul acesta, a se face în limitele în care ordinea publică nu va fi turburată (...) Ar fi de dorit ca (...) serbarea să înceapă de dimineaţă şi să se termine cel mai târziu la orele şase seara (...)".
Ziua Muncii 1 Mai şi "cenzura preventivă"
Ziua Muncii Nu doar că era tolerată, dar sărbătoarea de 1 Mai este asociată în ziare ale anului 1920 cu cenzura.
Astfel, Adevărul de sâmbătă 1 mai 1920 titra pe prima pagină "1 Maiu şi Cenzura preventivă", lansând un atac la adresa guvernării de la momentul respectiv. "Spre a scăpa de încurcătură, guvernul a declarat ziua de 1 Maiu zi de sărbătoare legală. Deşi Conferinţa Păcei a înscris reducerea orelor de muncă la opt ca măsură internaţională, totuşi guvernul nostru nu a recunoscut ziua de 1 Maiu ca o serbare internaţională a muncei, ba din contra, circulara ministerului de interne către autorităţile administrative se referă la «tolerarea» anterioară a acestei serbări pentru a anunţa că ea va fi lăsată liberă şi anul acesta. Guvernul se fereşte a'şi lua răspunderea «tolerărei» zilei de 1 Maiu şi de aceea invocă precedentele (...)", se spunea în Adevărul din 1 mai 1920.
Ziua Muncii Pe de altă parte, Acţiunea Română de duminică 1 mai 1921 nu dedică niciun material sărbătorii muncitorilor. În schimb ziarul Adevărul din 1 mai 1921 face în câteva rânduri din pagina a treia, la secţiunea ştirilor din ţară, referire la sărbătoarea de 1 Mai, sub titlul "Serbarea zilei de 1 Maiu", precizându-se că "Şcoala socialistă a decis să organizeze o serbare pe ziua de 1 Maiu (...).