De Ziua Mondială a Sănătăţii 2021, Institutul Național de Statistică a publicat o serie de indicatori semnificativi pentru evoluţiile din România în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere, speranţa de viaţă sănătoasă, dar şi alte date statistice ce ţin de sănătatea românilor.
Printre acestea se numără stilul de viaţă, regimul alimentar sau activitatea fizică.
Speranța de viață la naștere în România, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii 2021
Decalajul pentru România, față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere al celor 27 de țări (78,2 ani) era în anul 2018 de 5,9 ani. Țara noastră se află în grupul țărilor cu cele mai mici valori a speranței de viață la naștere din UE -27 (75,9 ani) în anul 2018, valori mai mici înregistrîndu-se în Letonia, Lituania și Bulgaria.
Între țările cu cea mai mare speranță de viață din Uniunea Europeană se numără Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Franța și Cipru (82,9 ani).
Femeile trăiesc, în medie, cu 5,5 ani mai mult decît bărbații. Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 ani, pe când speranța medie de viață a bărbaților este de 78, 2 ani.
Cercetătorii afirmă că această diferență este explicată în mare parte de stilul de viață, mai sănătos în cazul femeilor, și de ocupațiile diferite ale celor două sexe.
În România, speranța de viață la naștere a fost în anul 2019 de 72,5 ani pentru bărbați ți de 79,6 ani pentru femei.
Ziua Mondială a Sănătăţii 2021. Speranța de viață sănătoasă
Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009).
La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 59,6 ani.
Regimul alimentar în România
Din totalul poluației României de 15 ani și peste, 8,4% urmează un regim alimentar adecvat.
Dintre aceștia, 71,1 % urmează un regim legat de consumul redus de sare, 62,2% urmează un regim legat de consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim legat de consumul de zahăr, 24,5% au apelat la un regim alimentar legat de consumul de calorii.
Ponderea populației de sex feminin care urmează un regim alimentar (9,8%) este mai mare decât cea a populației de sex masculin (6,8%).
În cazul populației din mediul rural se remarcă o pondere mai ridicată, față de cea din mediul urban, regimului legat de consumul de sare (72,8 față de 69,9% în mediul urban), iar în cazul populației din mediul urban se remarcă un regim sporit al numărului de calorii consumate (28,0% față de 19,6% în mediul rural) și a consumului de zahăr (53,0% față de 48,5% în mediul rural).
Activitatea fizică a românilor, date statistice de la INS cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii 2021
Mersul pe jos pentru deplasarea în diverse locuri este o activitate pe care 92,7% din populația rezidentă de 5 ani și peste a desfășurat-o, pentru cel puțin 10 minute pe zi, într-o săptămână obișnuită.
Mai mult de o treime din populația de sex feminin în vârstă de 5 ani și peste (40,5%) a mers pe jos, în mod continuu, între 10 și 29 de minute, cu 5,8 puncte procentuale mai mult decît populația de sex masculin.
Populația de sex masculin alege într-o proporție mai mare decât cea de sex feminin să meargă pe jos distanțe mai mari, care totalizează o durată zilnică de 2 ore sau mai mult (11,1% dintre persoanele de sex masculin față de 8,2 dintre persoanele de sex feminin.
Numărul mediu de zile demers pe jos în scopul deplasării în diverse locuri într-o săptămână obișnuită scade pe categorii de vârstă de la 6 – 6,1 zile la copii din grupa de vârstă 5-14 ani și tinerii de 15-24 ani, la 4,8 zile pentru persoanele de 75 de ani și peste.
Deplasările pe care oamenii obișnuiesc să le efectueze săptămânal cu bicicleta, rolele, skatebord etc sunt efectuate de 17,6% din populația rezidentă de 6 ani și peste. Populația de sex masculin a desfășurat într-o proporție mai mare deplasări cu ajutorul bicicletei, rolelor sau skatebordului (24,5%) cu 13,4 puncte procentuale mai mult decât în cazul populației de sex feminin.
Ponderea populației din mediul rural care se deplasează cu bicicleta, rolele sau skateboardului în diverse locuri (21,6) este mai mare cu 7,4 puncte procentuale față de ponderea populației rezidente în mediul urban.
Din totalul populației de 5 ani și peste doar 11,6 % au declarat că fac saptămânal sport sau diverse activități fizice recreative în timpul liber. Cele mai multe persoane care realizează astfel de activități sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani (50,2%) și tinerii de 15-24 ani (20,5%, după această vârstă ponderea persoanelor care fac sport în timpul liber scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25-34 ani, la 0,3% la persoanele de 75 de ani și peste.
Persoanele care au făcut sport, fitness sau diverse activități fizice în timpul liber au dedicat zilnic acestor activități, în medie, 34 minute.
Copii de 5-14 ani dedică acestor activități, în medie, 3,4 zile săptămânal (cu o medie de 3,1 zile săptămânal copiii din mediul urban și de 3,6 zile săptămânal copiii din mediul rural).
Persoanele cu vârsta de 55 ani și peste desfășoară activități fizice recreative, sport sau fitness, în medie, 3,0- 4,9 zile/săptămână. Comparativ cu acest segment al populației, persoanele de 15-54 ani alocă, în medie, activităților fizice recreative, sportului sau fitnessului între 2,5 și 2,8 zile săptămânal.
Cea mai mare pondere a populației rezidente de 5 ani și peste care a făcut săptămânal sport, fitness sau diverse activități fizice recreative în timpul liber s-a înregistrat în regiunea Nord -Vest (14,6%) la polul opus situându-se regiunile Vest (9,8%) și Sud-Est (9,1%).
Persoanele din regiunea Sud-Vest Oltenia au alocat cel mai mult timp zilnic activităților fizice desfășurate în timpul liber (în medie 43,7minute/zi), urmate de persoanele din regiunea București- Ilfov (în medie 39,0 minute/zi).