Creștinii ortodocși prăznuiesc astăzi, 8 noiembrie, Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri, sărbătoare pe care Biserica Ortodoxă o dedică îngerilor la 8 noiembrie.
Prăznuirea Soborului Sfinților Îngeri s-a ales în a opta zi a lunii noiembrie, care este a noua după luna martie — ce este întâia de la zidirea lumii — spre închipuirea numărului cetelor îngerești, în număr de nouă, pe care le-a numărat Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel. Ultima dintre acestea este treapta Începătoriilor, Arhanghelilor și Îngerilor, care, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, este ierarhia cea mai de jos și mai aproape de noi.
Citește aici Acatistul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil
Dintre aceștia, primii se numesc Începătorii pentru că sunt mai mari peste îngerii cei mai de jos, rânduindu-i spre împlinirea dumnezeieștilor porunci. Lor le este încredințată îndreptarea a toată lumea și păzirea împărățiilor și a domniilor, a neamurilor și a limbilor. Fiecare împărăție, neam și limbă are păzitorul și îndreptătorul ei, un înger din această ceată cerească.
Arhangheli se numesc cei mari și vestitori de bine, cei care descoperă cunoștința voii lui Dumnezeu și înțelegerile pe care le primesc ei de la cetele cele mai de sus, pentru ca să vestească îngerilor celor mai de jos și printr-înșii oamenilor.
Voievozii tuturor acestor trei cete mai de jos, după Sfântul Maxim Mărturisitorul, sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, rânduiți de Dumnezeu ca niște credincioși slujitori ai Lui.
Sfinții Arhangheli, în vremea căderii satanei (Luceifer care a căzut din pricina mândriei) împreună cu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui, au adunat aceste trei cete și oști îngerești și Arhanghelul Mihail a strigat cu glas mare: "Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi și să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiți și cum se împărtășeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor și din înălțime au fost aruncați jos, în adânc. Să luăm aminte, cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineața și s-a sfărâmat pe pământ".
Astfel grăind Arhanghelul Mihail către tot soborul îngeresc, a început cel ce stătea la locul cel dintâi, în prima ceată, împreună cu toate cetele cerești, a slăvi pe Sfânta cea de o ființă și nedespărțită Treime, pe Unul Dumnezeu, cântând: "Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul Savaot, plin este cerul și pământul de mărirea Ta!" (Viețile Sfinților)
Această conglăsuire a sfinților îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună și cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime.
Soborul Sfinților îngeri a fost fixat ca sărbătoare, la câteva veacuri de la întemeierea Bisericii. Căci se obișnuia în anii de început ai creștinismului ca închinarea la îngeri să fie asemenea închinării la idoli.
Credința greșită a închinării la îngeri, răspândită și în timpul Sfinților Apostoli, a fost desființată de Sfântul Apostol Pavel, care a cerut în Epistola către Coloseni ca: "Nimeni să nu vă amăgească pe voi, vrând aceasta în smerita cugetare și în slujba îngerilor, învățând cele ce nu știu, în deșert fiind îngâmfat de gândirea trupului său și neținând capul (adică pe Hristos)".
Sfântul Apostol se referea la unii eretici care, arătându-se smeriți și cu mândrie lăudându-se că urmează îngerilor prin înfrânare și prin viața lor cea curată, învățau să li se dea îngerilor aceiași cinstire ca și lui Dumnezeu.
Au fost și alții care ziceau că îngerii sunt ziditori ai făpturii celei văzute, mai presus și mai cinstiți decât Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ca niște ființe fără de trupuri; iar despre Arhanghelul Mihail spuneau că este Dumnezeul evreilor.
Sinodul local din Laodiceea (care a avut loc cu câțiva ani înaintea Sinodului I Ecumenic — anul 325, Niceea) a respins închinarea la îngeri asemenea închinării la idoli și a legiferat dreapta cinstire.