Zelenski insistă ca Trump să vină cu propuneri pentru a încheia războiul din Ucraina anul viitor: „Nu va fi un drum ușor”

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat sâmbătă că războiul provocat de invazia rusă în Ucraina s-ar putea încheia anul viitor, după ce Donald Trump va redeveni preşedinte al SUA şi de la care doreşte să audă „propuneri” care să conducă la acest rezultat, dar care să însemne şi „o poziţie mai fermă” a SUA faţă de Rusia, relatează agenţiile DPA şi EFE, citate de Agerpres.

„Când se va încheia războiul? Se va încheia când Rusia va dori să se termine. Când Statele Unite vor adopta o poziţie mai fermă. Când Sudul Global va susţine Ucraina şi va susţine încheierea războiului”, a spus Zelenski într-o declaraţie acordată presei străine la conferinţa „Grain from Ukraine” (Cereale din Ucraina).

Preşedintele ucrainean s-a arătat încrezător că mai devreme sau mai târziu vor fi luate deciziile care să pună capăt războiului.

„Nu va fi un drum uşor, dar sunt încrezător că avem toate şansele să reuşim anul viitor. Suntem deschişi propunerilor din partea liderilor statelor africane, asiatice şi arabe. Aş dori, de asemenea, să aud propunerile noului preşedinte al SUA şi cred că le vom auzi în ianuarie (când Donald Trump va fi învestit preşedinte al SUA n.red) şi vom avea un plan să terminăm acest război”, a susţinut el.

Preşedintele republican ales a promis în campania electorală pentru scrutinul din 5 noiembrie că, dacă ajunge din nou la Casa Albă, va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru, şi a criticat receptivitatea administraţiei preşedintelui democrat Joe Biden de a oferi Ucrainei ajutorul masiv militar şi financiar cerut de Zelenski. Totuşi, după ce a câştigat alegerile, Trump a evitat comentariile asupra războiului din Ucraina.

Zelenski a avut ultima dată o întâlnire cu Trump la sfârşitul lunii septembrie în SUA

Zelenski a avut ultima dată o întâlnire cu Trump la sfârşitul lunii septembrie în SUA, unde preşedintele ucrainean le-a prezentat atunci responsabililor americani ceea ce el a numit „Planul de Victorie” în războiul cu Rusia. Acest plan cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un „pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.

Această ultimă cerere a fost în cele din urmă acceptată săptămâna trecută de preşedintele Biden şi de guvernul britanic, după care au avut loc primele atacuri cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow asupra unor ţinte militare în Rusia, care a răspuns prin oficializarea revizuirii doctrinei sale nucleare şi prin utilizarea în premieră a noii sale rachete hipersonice Oreşnik pentru a lovi o infrastructură de producţie militară ucraineană, transmite Agerpres.

În acest timp, preşedintele rus, Vladimir Putin, a ameninţat Kievul şi Occidentul că Rusia va răspunde într-un mod „decisiv şi simetric” oricărei noi escaladări a conflictului, după ce avertizase deja că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care îi furnizează respectivele rachete.

Condiţiile puse deja de Putin pentru o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina, pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, sunt retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, condiţii respinse categoric de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali.

Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident.