Resturi de mâncare de acum 2.300 de ani găsite într-o amforă din Sicilia. Ce mâncau oamenii care trăiau pe insulă
Publicat acum 1 ora si 36 minute
Producţia de beton, care constă în amestecarea unor cantităţi de nisip şi pietriş cu ciment şi apă, este un producător major de gaze cu efect de seră, fiind responsabilă pentru 7% din emisiile globale, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Cercetătorii de la Universitatea RMIT din Melbourne au încălzit zaţ de cafea fără oxigen, un proces denumit piroliză, pentru a crea o substanţă numită biochar, care poate înlocui până la 15% din nisipul utilizat la fabricarea betonului.
Prin adăugarea de biochar, betonul devine cu 30% mai puternic şi se reduce totodată cantitatea de ciment necesară cu până la 10%, a declarat coordonatorul studiului, Rajeev Roychand.
"Bifează toate condiţiile. Conservăm carbonul şi dobândim o rezistenţă semnificativ mai mare", a explicat el, potrivit Reuters.
Aproximativ 50 de miliarde de tone de nisip sunt excavate în fiecare an, în principal pentru fabricarea betonului, precizează un raport al ONU din 2022. Extragerea nisipului este adeseori o acţiune cu efecte distrugătoare asupra mediului şi care devine tot mai puţin disponibilă, se mai arată în acel raport.
Producţia de ciment, ce implică încălzirea unui amestec de calcar şi argilă până la aproximativ 1.500 de grade Celsius, este responsabilă pentru majoritatea emisiilor asociate fabricării betonului.
Alee pietonală, construită cu beton fabricat cu zaţ de cafea
Consiliul comitatului Macedon Ranges din apropiere de Melbourne a utilizat beton fabricat cu zaţ de cafea la începutul acestei luni pentru a construi o alee pietonală.
Universitatea RMIT poartă discuţii cu mai multe firme de construcţii şi producători de beton, precum şi cu Starbucks pentru a prelua zaţ de cafea, şi ar putea înfiinţa o companie care să producă biochar, a declarat Rajeev Roychand. Reprezentanţii Starbucks nu au dat curs deocamdată invitaţiei transmise de Reuters de a face declaraţii pe această temă.
Milioane de tone de zaţ de cafea sunt produse la nivel global şi cea mai mare parte din acea cantitate ajunge la gropile de gunoi, unde se emite metan pe măsură ce zaţul se descompune chimic.
"Anticipăm că putem deturna 60%-70% din deşeurile organice de la gropile de gunoi şi să le direcţionăm spre producţia de beton", a mai spus Rajeev Roychand.
Alte universităţi de la nivel internaţional explorează la rândul lor potenţialul biochar-ului şi al altor materiale de bio-inginerie în fabricarea betonului. RMIT a fost prima universitate care a utilizat zaţul de cafea în acest fel, a precizat coordonatorul studiului.