O variantă examinată de echipa președintelui american ales, Donald Trump, pentru a pune capăt războiului din Ucraina implică amânarea aderării acestei țări la NATO pentru cel puțin 20 de ani.
Informația este publicată de The Wall Street Journal, WSJ, care citează trei surse din anturajul lui Trump, notează Kyiv Independent.
Planul mai presupune ca SUA să continue livrările militare către Kiev.
Anterior câștigării alegerilor de către liderul republican, presa internațională a scris că o viitoare administrație Trump ar opta pentru înghețarea războiului pe liniile actuale ale frontului și crearea unei zone demilitarizate în est.
Pe parcursul campaniei electorale, dar și anterior, Trump s-a lăudat că, dacă este ales președinte, pune capăt războiului "în 24 de ore" și "scoate SUA din Ucraina", angajament respins la vremea respectivă ca fiind nerealist, atât de către Kiev, cât și de către Moscova.
Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean în sudul și estul țării și continuă să avanseze constant, cu câștiguri teritoriale mici, chiar dacă obținute cu pierderi umane mari.
În contextul celor scrise de WSJ, rămâne neclar cine ar supraveghea zona demilitarizată de 1.300 de kilometri lungime.
Variantă de lucru în echipa Trump: europenii să fie puși să contribuie cu trupe în "zona demilitarizată" din Ucraina
Potrivit Kyiv Independent, un consilier al lui Trump a declarat pentru WSJ că Washingtonul ar urma să le ceară aliaților europeni să își trimită trupele în zona respectivă.
WSJ a precizat că informațiile venite din cele trei surse apropiate de liderul republican se referă doar la una dintre variantele care circulă în echipa lui Trump.
Acesta din urmă are reputația că dă curs tentației de a lua decizii politice majore pe loc.
Doi dintre consilierii lui Trump, generalii în retragere Keith Kellogg și Fred Fleitz, au propus în iunie încetarea ajutorului militar pentru Ucraina, dacă această țară nu acceptă să poarte negocieri de pace cu Rusia.
Planul prezentat atunci evoca, de asemenea, amânarea aderării Ucrainei la NATO "pentru o perioadă prelungită" în schimbul unui "acord de pace cuprinzător și verificabil, cu garanții de securitate".
Ucraina a depus o cerere de aderare la NATO în 2022, dar nu a primit o invitație, fiind întâmpinată cu un răspuns rezervat din partea președintelui american Joe Biden, a cancelarului german Olaf Scholz și a altor lideri vestici.