Votul românilor, la 35 de ani de la Revoluție. Mădălin Hodor: Nu sunt nostalgici după comunism, ci după o invenție, un comunism fake

Zilele acestea se împlinesc 35 de ani de la Revoluția din 1989. Deși a trecut peste un sfert de veac de la căderea comunismului și a regimului Ceaușescu în România, ideile provenite din întunericul cel mai profund al național-ceaușismului continuă să reverbereze în societatea românească și nu doar atât, dar cu ele rezonează și un număr semnificativ de oameni, în ciuda falimentului logic și moral al acestui melanj de ideologie naționalistă (poate chiar legionaroidă) și bolșevică. Ideile protocroniste, pe care experții au încercat să le combată ani de zile, par că încă conving un segment important de populație în România, mai ales având în vedere un scor neașteptat de mare obținut, la alegerile prezidențiale din noiembrie, de un candidat care le îmbrățișează și le susține vocal. Cel mai important, astfel de idei se răspândesc la un segment de populație de la care ne-am fi așteptat că e imun la astfel de teme - publicul tânăr, mare parte din el născut după Revoluție și, deci, fără o experiență directă a perioadei comuniste.

Am discutat cu istoricul Mădălin Hodor, cercetător la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) despre ce înseamnă „fenomenul” Călin Georgescu, dacă e cu adevărat un fenomen, și despre cât de mult se înscriu votanții acestui candidat în tiparul așa-zisului „nostalgic după comunism”.

Antena 3 CNN: În primul rând, legat de lucrurile expuse în așa-zisul program al candidatului Călin Georgescu – referiri pompoase la ape, râuri, păduri etc, și un termen care ne aduce aminte de trecut -  suveranism-distributism. Vedeți fenomenul Călin Georgescu ca fiind unul de tip național-comunist?

Mădălin Hodor: E greu să spun că este național-comunist. Mi-e greu să spun că există vreo ideologie în ce privește cele promovate de domnul Georgescu. Părerea mea e că nu există o ideologie foarte precisă, există un amalgam de lucruri care sunt îmbinate acolo și care, sigur, unele dintre ele sunt împrumutate din genul acesta de ideologie – fie din ideologia Mișcării Legionare, fie din ideologia național-comunistă, dar sunt luate și dezasamblate într-un soi de mix.

În schimb, da, există în viziunea lui anumite lucruri care pot fi identificate ca exploatarea unui anumit tip de nostalgie în ce privește perioada de dinainte de 1989 și aici aș face o deosebire între comunism și nostalgia pentru ce s-a întâmplat înainte de 1989. Pentru că, în general, oamenii nu sunt nostalgici după comunism neapărat.

E o disociere între comunism și viața dinainte de 1989, oamenii sunt nostalgici pentru că își decupează mental niște lucruri care le sună bine acum și preferă să nu-și aducă aminte de celelalte. Atunci, vorbim de o inventare a unei realități, nu este realitatea după care sunt ei nostalgici. Deci ei nu sunt nostalgici după regimul comunist, ci după o invenție, un regim comunist fake care este promovat.

„Au încredere în vrăjitor, e ca o sectă”

Antena 3 CNN: E un lucru pe care l-am observat pentru că toată campania lui Călin Georgescu s-a desfășurat pe TikTok, sunt foarte mulți tineri care-l susțin și l-au votat. Unii dintre ei nici măcar nu au prins perioada comunistă, sunt născuți după 1990.

Mădălin Hodor: Tocmai că ei sunt mult mai predispuși să înghită felul acesta de istorie fake pentru că aici intră în discuție lipsa de educație în școli și lipsa de predare a istoriei recente și discuțiile contradictorii de 35 de ani legate de regimul comunist și de-aici tinerii nu înțeleg mare lucru.

Atunci, ei sunt atrași pentru că nu au informațiile și li se livrează niște fraze simpliste – „Înainte aveai casă, aveai serviciu. Viitorul îți era asigurat”.

Mai degrabă e un vot de refuz al unei realități destul de brutale pentru că tinerii de astăzi nu mai au asigurat nimic. Trebuie să-și croiască singuri un drum, trebuie să muncească singuri pentru lucrurile pe care le au, e o viață extrem de dură, de solicitantă, de concurențială. Nu toată lumea ajunge să aibă trei mașini și o vilă, unii trebuie să muncească și la McDonald’s, alții trebuie să fie și curieri la Tazz.

Deci, e o respingere, un fel de refugiu al tinerilor, care sunt extrem de nesiguri, într-o idee iluzorie a unui trecut care poate să le dea siguranță, un regim care să fie echitabil pentru toți și să nu mai fie nevoiți să trăiască cu angoasa viitorului.

Antena 3 CNN: Cei care îl votează cred că Georgescu are un plan? Mă refer și la cei mai tineri, dar și la cei mai în vârstă.

Mădălin Hodor: Aici sunt două chestiuni, în primul rând e un vot de blam față de tot ce s-a întâmplat până acum, a Sistemului, toate instituțiile, statul român, politicieni, clasă politică și felul în care e organizată societatea acum. E un „Nu” la adresa acestui tip de sistem. În al doilea rând, e și o speranță că o persoană poate să schimbe această stare și să ofere niște soluții foarte rapide la problemele noastre de zi cu zi, la problemele lor. Totul pare extrem de simplu dacă-l asculți pe Călin Georgescu, se rezolvă într-un minut.

-          „Cum plătiți datoria externă?”

-          „Se rezolvă!”

-          „Cum faceți benzina un leu?”

-          „Se rezolvă!”

El nu are niște soluții concrete, ci doar spune că se rezolvă și bineînțeles că pentru cineva care știe cum merg lucrurile în realitate, genul ăsta de răspunsuri indică o persoană care habar n-are despre ce e vorba, dar acestor tineri le oferă o soluție.

Ei așa cred, că vine o persoană providențială... Nu-și pun problema prerogativelor pe care funcția de președinte o are în România. Ei nu știu cu ce se ocupă președintele. Că președintele nu poate să facă lucrurile alea, nu se poate implica în economie, nu e șeful guvernului, nu decide politica monetară, impozitele, nu stabilește câte poduri se fac sau cum zboară avioanele. Dar ei cred că omul ăsta poate să facă asta. Nu au concept, nu știu cum arată statul sau arhitectura instituțională. Au încredere într-un vrăjitor, e ca o sectă, un propăvăduitor care promite niște soluții magice.

„Nu e vot pentru Georgescu, e vot pentru ceea ce nu sunt ceilalți”

Antena 3 CNN: Spuneați de politicienii vechi și de felul cum a fost guvernată țara în ultimii 35 de ani. Vedeți asta ca pe o cauză principală?

Mădălin Hodor: E o cauză principală care unește votanții. Oamenii îl votează mai puțin pe Georgescu pentru soluțiile pe care le are sau nu le are sau pentru bazaconiile pe care le spune. Este un vot de blam la adresa a ceea ce avem acum în viața politică. La adresa establishment-ului, la adresa presei, la adresa instituțiilor, la adresa societății. Oamenii aceștia nu se simt reprezentați de actuala structură socială, de regulile care există, de politicieni. Votul pentru Georgescu nu e un vot pro-Georgescu, e un vot pentru tot ceea ce nu sunt ceilalți. E un vot negativ.

Noi ne uităm la vinovații de serviciu și sunt cei care încasează acum, dar chestiunile astea sunt în societatea românească de zeci de ani. Valul acesta nu s-a construit acum, de zece ani, în timpul președinției lui Klaus Iohannis, sau în 15 ani. El s-a construit treptat, în 35 de ani. 35 de ani de eșec, 35 de ani de lipsă de planuri pentru educație, în 35 de ani de politică făcută de partide  cu găleți și mopuri. În 35 de ani în care presa s-a decredibilizat absolut oribil încât oamenii nici măcar nu se mai uită ce spun posturile de televiziune, nu se mai uită la televizor, la presă, jurnaliștii nu mai sunt credibili, nimic nu mai e credibil.

Nimeni nu mai are autoritate și, pe fondul acesta al lipsei de credibilitate, se speculează de către tot felul de actori, nu e ceva excepțional că a apărut Georgescu. Probabil că ar fi apărut și mai repede, nu știu ce a durat atât de mult să apară.

Iar odată plecat Georgescu, dacă se va întâmpla acest lucru, problema, din punctul meu de vedere, nu e rezolvată pentru că nu e adresată problema principală – există o categorie mare de cetățeni care nu vin la vot din aceeași ostilitate față de soluțiile care li se pun în față. Mai bine de jumătate din populația României nu votează de vreo 30 de ani. Asta e o mare problemă într-o democrație – să ai jumătate din populație care nu vrea să participe, nu vrea să-și exprime în niciun fel opțiunile. Care e mai degrabă ostilă față de ceea ce se întâmplă.

Antena 3 CNN: Am văzut la alegerile parlamentare cea mai mare prezența din istoria democratică de după 1989 a României și am văzut că așa-zișii suveraniști au luat peste 30%. Aceși votanți care au venit acum sunt votanți noi, fac parte dintre cei care nu au vrut să voteze până acum?

Mădălin Hodor: Nu am date sociologice să vă spun, dar sentimentul meu e că e vorba de oamenii care n-au mai votat niciodată în ultimii 30 de ani și au ieșit cu ură și din răzbunare să dea votul ăsta.

„Dacă-i puneți pe oamenii aceștia să trăiască o zi în comunism, pleacă de-acolo urlând”

Antena 3 CNN: Genul acesta de votant, după toate informațiile care au apărut despre Călin Georgescu cu privire la cheltuielile de campanie, legăturile cu mercenari, cu clanuri interlope etc., credeți că pot fi convinși? Sau putem să ne așteptăm că așa va fi de acum la alegeri și că valul va tot crește?

Mădălin Hodor: Acum am văzut că există această nouă coaliție pro-europeană, dacă pe partea asta nu se întâmplă nimic, adică dacă oamenii aceștia nu vor simți că sunt ascultați de zona politică de establishment clasic, dacă ei nu se schimbă – dar o schimbare destul de radicală pentru că nu mai e timp în România să continui să faci politică ca-n anii ’90 și să consideri că oamenii te vor vota oricum pentru că ai primari și baroni locali care plimbă oameni cu autobuzul și putem să mergem așa până-n 3100 – dacă nu se adaptează la realitate și nu vin cu niște soluții pentru ce-și doresc oamenii aceștia... pentru că noi vorbim despre ei dar nu i-a ascultat nimeni să vadă ce-și doresc.

Probabil că mulți dintre cei care l-au votat pe Georgescu nu sunt nici oameni cu educație precară, nici nebuni, nici oameni care cred toți în extratereștri și reptilieni. Probabil că unii dintre ei sunt la fel de normali ca toți ceilalți, dar care s-au săturat de niște lucruri și vor să fie reprezentanți într-un fel. Nu-i ascultă nimeni și nimeni nu e interesat să afle de la ei ce-și doresc. Sau poate că-și doresc niște lucruri dar nu știu să le exprime și atunci aleg o variantă radicală.

Antena 3 CNN: Deci dumneavoastră nu vedeți situația asta ca fiind un vot pentru ideea de izolare, de ieșire din UE, de centralizare economică, etc.

Mădălin Hodor: Nu. Eu nu cred în nostalgici comuniști. Eu cred în nostalgici, dar nu cred că sunt nostalgici după comunism. Dacă-i puneți pe oamenii aceștia să trăiască o zi în comunism, pleacă de-acolo urlând. Nu cred că e cineva capabil să creadă în așa ceva. Cum să crezi în comunism din casa ta cu laptop-ul în față, cu cafea și cu toate beneficiile unei vieți confortabile pe care o datorezi traiului într-un regim democratic. N-ai cum, păi toate lucrurile astea dispar a doua zi, dacă ai trăi în comunism n-ai mai avea nimic. 

Nu cred că oamenii aceștia vor un regim de acest fel și vor să-l promoveze, să ieșim din UE și să devenim Coreea de Nord. Eu nu cred, cred că au niște idei nu foarte clar conturate – își doresc să fie mai reprezentanți, să se simtă mai integrați, să aibă o voce, să-și manifeste idealuri și deziderate și poate multe dintre ele sunt legitime, nu cred că-și doresc răul țării. 

Antena 3 CNN: Pentru alegerile care vor avea loc la anul, credeți că e o decizie corectă să fie un candidat comun al partidelor pro-europene sau asta doar va amplifica valul?

Mădălin Hodor: Nu-mi dau seama dacă un candidat unic e soluție, nici dacă un candidat pentru fiecare partid ar fi o soluție. Mie nu mi se pare asta problema, cred că acest candidat la președinție trebuie să pornească de la un proiect. Adică să aibă ceva în față, nu să alegem și vedem noi după ce-o face. Asta e mai mult ca sigur greșit, adică să spune ce, „Ne luptăm pentru UE, să menținem parcursul europeean, să nu ieșim din NATO”... Nu e credibilă chestiunea asta, știe toată lumea că nu o să ieșim din NATO și nici din UE pentru că nimeni nu vrea de fapt asta.

Am citit un sondaj în care mai bine de 60% dintre români spuneau că nu sunt de acord cu ieșirea din UE și eram cei mai pro-europeni dintre toate țările. Nu-mi imaginez că s-a schimbat situația. E ca și cum ți-ai tăia mâinile, românii nu-s chiar așa de inconștienți.

Trebuie găsită o persoană cu un plan și el să corespundă job-ului pe care-l are de făcut și să spună pur și simplu niște lucruri reale, să țină cont de situația care există, nu de propagandă și de alte jocuri politice pentru că dacă va face lucrul ăsta va fi taxat. Românii s-au plictisit de candidatul care vorbește mult și nu spune absolut nimic. 

„Aș face un experiment să-i las pe suveraniști șase luni de zile, nu mai mult, să conducă România”

Antena 3 CNN: Sondajele arată că românii sunt pro-europeni încă, dar au votat, totuși, niște partide care spun pe toate vocile că ar trebui să ieșim din UE. Votează din ură, din răzbunare? Sigur există și un segment de populație care poate chiar dorește să iasă din UE.

Mădălin Hodor: Evident, or fi și unii care-și doresc să iasă din UE din nu știu care motive, li se pare lor că ceva nu e bine, dar ei sunt oricum o minoritate. Mie mi se pare că toată chestiunea cu curentele suveraniste este un bau-bau. Ne speriem pur și simplu, aici ne-a adus establishment-ul românesc. Imaginați-vă că sunt cinci bătrâni la masă și vine un tânăr care începe să țipe la ei și ei își imaginează că ce puternic e uite cum o să dărâme masa. Nu cred că suveraniștii aceștia sunt o amenințare. Asta nu o să se întâmple, dar aș face un experiment să-i las pe suveraniști șase luni de zile, nu mai mult, să conducă România – aceștia, AUR, SOS, POT, care or mai fi – cu președinte, cu guvern, cu ce vor ei. Și dacă după șase luni de zile nu-i ia nimeni cu furcile...

E un balon de săpun toată chestiunea asta, sunt niște golani care țipă. Viața reală îi contrazice, câte din lucrurile pe care le spun ei, toate bazaconiile, ar putea să le facă atunci când ajung la putere? Niciuna. Ar începe să facă la fel ca domnul Georgescu – spune să ieșim din UE și după când îl întrebi spune că n-a spus asta. Ei, în esență, sunt doar niște populiști, niște șarlatani care vând elixire.

Îți vinde unul elixir pentru creșterea părului și tu îl cumperi că ești disperat că ai chelie și nu mai te duci la doctor, ți-a spus deja că sunt șanse mici să-ți revii dar tu vrei să crezi. Vine un șarlatan, îți vinde un elixir, te dai cu el pe cap și nu-ți crește părul, ba din contră vezi că ai făcut o iritație pe cap.

Nu știu dacă e cineva dispus să facă un experiment de genul acesta pentru că, din punctul meu de vedere, rezultatul acesta ar fi - în șase luni de zile n-ar mai exista picior de suveranist în România.