Nu trebuie să uităm că Turcia este a doua armată NATO ca mărime, şi este poziţionată într-unul din cele mai sensibile puncte geopolitice de pe glob, iar relațiile sale cu Rusia și China sunt nesigure din perspectiva aliaților.
Votul este văzut ca unul dintre cele mai importante de la crearea statului turc modern în urmă cu 100 de ani, opoziţia simţind că are cea mai bună şansă de a-l îndepărta pe Erdogan şi de a schimba multe dintre măsurile sale cu efecte pe termen lung asupra Turciei.
Însă primul tur al alegerilor a evidenţiat puterea sa şi i-a pus în dificultate pe opozanții care se aşteptau ca Erdogan să sufere de pe urma crizei privind costul vieţii şi a criticilor în legătură cu răspunsul statului la cutremurele din februarie ce au lăsat în urmă peste 50.000 de morţi.
Analiștii susțin că, în cazul victoriei, Erdogan va continua să balanseze între est și vest, între Occident și Axa Asiei, se va alătura Chinei pentru a juca un rol cheie în încheierea războiului din Rusia și își va accentua politica în Orientul Mijlociu.
Kemal Kilicdaroglu va trebui să se alăture SUA în poziția față de Siria, contrar lui Erdogan, așadar mai ales față de kurzii de acolo, va încerca să normalizeze relațiile cu Damascul pentru a trimite înapoi 4 milioane de refugiați, iar pentru a compensa nemulțumirile naționaliștilor din Turcia legate de kurzi, probabil că va profita de oportunitate și va redeschide piața siriană, mai ales în domeniul construcțiilor.
In relația cu UE probabil nu se va schimba nimic, dar va avea extrem de mult de lucru cu poziția anti-SUA a majorității turcilor, care se va accentua în problematica kurzilor.
În Turcia sunt 3.5 milioane de refugiaţi sirieni care aşteaptă cu sufletul la gură rezultatul alegerilor de astăzi pentru că de el depinde soarta lor.
”Dacă este să ne uităm la promisiunile făcute de preşedintele turc, multe dintre acestea sunt o continuare a politicilor sale. Deci a vorbit despre faptul că va continua să ţină dobânzile scăzute şi că va încerca să sprijine exporturile şi producţia în cadrul economiei. Deci aceasta este o politică ce va continua.
În ce priveşte migraţia a vorbit despre faptul că va ţine cei 3.5 mlioane de refugiaţi sirieni până când va fi sigur pentru ei să se întoarcă acasă. Deci nu e nicio schimbare în această privinţă. A vorbit despre medierea între Rusia şi Ucraina, a vorbit despre faptul că încearcă să obţină acorduri de la ambele părţi şi despre faptul că încearcă să găsească o soluţie pacifistă pentru război.
Deci din perspectiva politicii externe, din perspectiva economică se pare că Recep Erdogan vrea să continue politicile care l-au adus până la alegeri.
Atunci când ne uităm la realităţile din teren prezenţa turcă în nordul Siriei este foarte importantă. Mulţi dintre aceşti refugiaţi nu vor să se întoarcă. Există legi internaţionale care interzic repatrierea fortaţă. Cum are de gând să gestioneze situaţia şi să transforme promisiunea în realitate, doar timpul va arăta.
Economia turcă este deja pe un teren instabil şi scanţionând Rusia, nemaiavând cei 60 de milioane de turişti care vin în fiecare an, nemaiavând gazul rusesc ieftin de care Turcia se bucură şi nemaiavând tatatul bilateral de 30 de miliarde de dolari ar putea fi o lovitură destul de devastatoare pentru economie.
Dacă preşedintele turc pierde alegerile, probabil va rămâne un lider al opoziţiei în fruntea partidului AK. Încă are cel puţin 5-10 ani de politică înainte, ar avea dreptul să candideze pentru preşedinţie din nou în viitor. Deci ar putea rămâne în opoziţie să facă presiuni asupra administraţiei Kilicdaroglu.
Ce se întâmplă dacă pierde Kilicdaroglu
Aici avem o poveste diferită pentru că nu ar fi pentru prima dată când Kilicdaroglu pierde. Am putea vedea o reorganizare a opoziţiei turce. Cel mai probabil scaunul său din fruntea principalului partid de opoziţie ar fin în pericol.
Sunt mulţi candidaţi care vor să preia acea poziţie de top dintre candidaţii tineri care nu avut ocazia să candideze pentru preşedinte sau să conducă partidul. Deci l-am putea vedea pe Kilicdaroglu înlăturat dacă nu va avea succes.
Am putea vedea de asemenea o reaşezare a opoziţiei pentru că ceea ce a adus opoziţia la un loc, ce i-a unit a fost să îl înlăture pe Erdogan de la putere.
Cu acest aspect unificator exclus, s-ar putea sa vedem coaliţia din opoziţie că începe să se fragmenteze. Şi sunt mulţi în partidele de opoziţie, Deva, Gelecek, Iyi. Acestea sunt partide conservatoare şi naţionaliste, care în mod normal, ideologic sunt mai aproape de cealaltă alianţă.
Deci, în eventualitatea în care candidatul lor pierde am putea vedea defectori din aceste partide, am putea vedea unul dintre aceste partide schimbând tabăra. Deci ar fi un mare semn de întrebare ce va face opoziţia ca alianţă şi ce vor face partidele majore din opoziţie ca partide. Dar ar fi cu siguranţă o reroganizare şi un reset în această privinţă”, a declarat în exclusivitate pentru Antena 3 CNN Yusuf Erim, jurnalist TRT.