Viorel Morari, fostul procuror-şef anticorupţie al Republicii Moldova, de la justițiar la bandit

O analiză amănunțită demonstrează cum, nu de mult, oameni ai legii și reprezentanți ai statului, care și-au depus jurământul pentru aplicarea legii și protejarea   Republicii Moldova, au infectat sistemul justiției prin acțiuni de corupție și abuzuri, într-o luptă continuă pentru controlul acestuia și pentru protejarea intereselor de grup.

Efectele acestor acțiuni se propagă până în prezent, dovadă fiind încrederea din ce în ce mai scăzută a cetățenilor moldoveni în aplicarea dreaptă și imparțială a legii, aceștia devenind, asemenea statului, victimele unui sistem disfuncțional și corupt.

Cine reprezintă nucleul acestor destabilizări? Procurori, pentru care legea este un concept și nu o obligație, oameni politici și fugari, pentru care rublele rusești reprezintă prețul „coroanei” și costul distanței de penitenciar.

Pentru a putea observa tabloul în integralitatea sa, se impune o descriere a momentelor care au generat instabilități în sistemul de justiție din Republica Moldova.

Crearea unui vid de putere

Vom considera fuga din iunie 2019 a lui Vladimir Plahotniuc, oligarh moldovean care controla instituțiile de aplicare a legii, „momentul zero”. După fuga acestuia, a fost creat un „vid de putere”, care a dat naștere unui amplu război între actori politici, procurori și oameni de afaceri, în încercarea de a-și apăra propriile interese, dar și pe cele ale protejaților.

Descris drept „Nașul” procurorilor, Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție a reușit, asemenea mentorului său, Plahotniuc, să captureze sistemul de justiție din Republica Moldova, prin procurori, avocați, cumetri și cumetri ai cumetrilor. Aceștia au fost special implantați în pozițiile cheie ale instituțiilor de justiție moldovenești, reușind să submineze interesele țării pe care au jurat să o slujească.

Scânteia evenimentelor ulterioare a fost dată de răfuiala șefilor procuraturii, în persoana lui Alexandr Stoianoglo, ex-Procuror General, și Viorel Morari, ex-Procuror Anticorupție.

Conflictul dintre cei doi s-a amplificat în anul 2019, după momentul în care Morari a decis să redeschidă dosarul privind finanțarea ilegală a PSRM, acțiune care a agitat gruparea socialiștilor, aceștia declarând război lui Viorel Morari.

"Reglarea conturilor"

În lupta pentru eliminarea lui Morari, fostul președintele socialist, Igor Dodon, l-a „înscăunat” pe Alexandr Stoianoglo în fotoliul de Procuror General (prin decret prezidențial semnat la 29 noiembrie 2019) debutează în mandatul său cu suspendarea lui Morari, la 9 decembrie 2019, în baza unui dosar penal deschis pe numele acestuia. Ulterior, la 10 ianuarie 2020, Viorel Morari este reținut pentru prima dată, fiind învinuit de mușamalizarea furtului miliardului și protejarea oligarhului Plahotniuc.

În februarie 2020, Viorel Morari este anchetat pentru alte două capete de acuzare, respectiv îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

La 19 ianuarie 2021, Morari este reținut din nou, fiind bănuit pentru patru capete de acuzare, printre care abuz în funcție, spălare de bani, reținerea ilegală și tragerea la răspundere a unei persoane nevinovate.

Vendeta lui Stoianoglo avea și o latură personală, întrucât, apropiatul său, Veaceslav Platon, raider-ul #1 din CSI, făcea obiectul unui dosar penal care ar fi fost inițiat ilegal de către Viorel Morari, prin antedatarea unui denunț împotriva lui Platon (la comanda lui Plahotniuc). De asemenea, Morari și-a exercitat influența și în dosarul „frauda bancară”, în care Ilan Șor a acordat un împrumut de 250 milioane de euro, din partea Băncii de Economii, pentru Vlad Filat, fiind convins de Platon. Astfel, Morari a încercat să direcționeze investigația către Platon, plasându-l pe Ilan Șor în poziția de victimă, care a fost înșelată de către Filat și Platon. Indiciile conduc la ipoteza că, prin condamnarea lui Platon, Morari viza cumpărarea libertății lui Ilan Șor.

În contrapartidă, fiind conștient că vulnerabilitatea lui Morari era reprezentată de legăturile sale cu Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, Stoianoglo a început să acumuleze dovezi în cadrul unui dosar penal, pentru incriminarea fostului procuror șef anticorupție.

Morari a aflat de acțiunile lui Stoianoglo și a trecut la atac. Pentru îndeplinirea scopurilor sale, s-a aliat cu persoane influente din Republica Moldova, furnizându-le informații confidențiale în schimbul protecției sale și a garanției eliminării lui Stoianoglo.

Legăturile sale au fost demonstrate ulterior de Stoianoglo, care a devoalat public colaborarea lui Morari cu diverși ONG-iști, oameni politici și chiar ambasadori. Printre legăturile sale se numără persoane ca Vladislav Gribincea, președinte CRJM, Iulian Rusu, fost director CNA, dar și Peter Michalko, fostul Ambasador al UE în Republica Moldova.

Răzbunarea lui Morari s-a împlinit în octombrie 2021, când Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcție și reținut, fiind cercetat pentru șapte capete de acuzare, printre care și eliberarea raiderului Veaceslav Platon, creierul „Laundromatului” din Moldova (prin care au fost spălați aproximativ 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia, prin băncile din Republica Moldova).

Din moment ce Stoianoglo nu mai reprezenta o amenințare, lui Morari îi mai rămânea un singur lucru de făcut, să se reîntoarcă în funcție. Pentru acest lucru, avea nevoie de două lucruri: legături influente în mediul justiției și sprijin politic.

Continuarea, pe EvZ.ro.