Antena 3 CNN Life Știinţă VIDEO. Cât de mult s-a schimbat planeta noastră în ultimii 1,8 miliarde de ani. Imagini spectaculoase cu „dansul continentelor”

VIDEO. Cât de mult s-a schimbat planeta noastră în ultimii 1,8 miliarde de ani. Imagini spectaculoase cu „dansul continentelor”

Bianca Chirilă
2 minute de citit Publicat la 12:43 08 Oct 2024 Modificat la 12:58 08 Oct 2024

Oamenii de știință au reușit să creeze o animație care arată modul în care continentele s-au schimbat de-a lungul timpului și au rămas surprinși de rezultat. „E un dans spectaculos al continentelor, o operă de artă naturală”, au mai spus ei, potrivit Science Alert.

Cercetătorii au analizat rocile de la suprafața planetei pentru a vedea cum s-au deplasat plăcile tectonice de-a lungul anilor. Este pentru prima dată când înregistrările geologice ale Pământului au fost folosite astfel, privind atât de departe în timp. 

Lucrarea, condusă de Xianzhi Cao de la Universitatea Ocean din China, este acum publicată în revista Geoscience Frontiers.

„Un dans frumos”

Cercetătorii au descris schimbările de pe suprafața Terrei ca fiind un „dans frumos al continentelor” – „o operă de artă naturală”.

Animația începe cu cunoscuta hartă a Pământului. Apoi India se deplasează rapid spre sud, urmată de părți din Asia de Sud-Est, pe măsură ce fostul continent Gondwana se formează în emisfera sudică.

În urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani, Gondwana s-a legat de America de Nord, Europa și Asia de Nord pentru a forma un mare supercontinent, numit Pangeea.

Apoi, reconstrucția continuă în timp. Pangeea și Gondwana au fost ele însele formate din coliziuni de plăci mai vechi. Pe măsură ce privim înapoi în timp, apare un supercontinent mai vechi, numit Rodinia.

Nu se oprește aici. Rodinia, la rândul său, este format prin destrămarea unui supercontinent și mai vechi, numit Nuna, în urmă cu aproximativ 1,35 miliarde de ani.

Pământul este unic, pentru că are plăci tectonice

Dintre planetele din Sistemul Solar, Pământul este unic pentru că are plăci tectonice. Suprafața sa stâncoasă este împărțită în fragmente (plăci) care se macină unele în altele și creează munți sau se despart și formează prăpastii, care sunt apoi umplute cu oceane.

Pe lângă faptul că provoacă cutremure și vulcani, plăcile tectonice împing rocile din adâncurile pământului în înălțimile lanțurilor muntoase. În acest fel, elementele care se aflau departe în subteran se pot desprinde de pe roci și pot ajunge în râuri și oceane. De acolo, ființele vii le pot folosi.

Printre aceste elemente esențiale se numără fosforul, care formează cadrul moleculelor de ADN, și molibdenul, care este folosit de organisme pentru a elimina azotul din atmosferă și pentru a produce proteine și aminoacizi.

Tectonica plăcilor expune, de asemenea, rocile care reacționează cu dioxidul de carbon din atmosferă. Rocile care blochează dioxidul de carbon țin sub control clima Pământului pe perioade lungi de timp.

Cartografierea plăcilor tectonice din trecut ale planetei reprezintă prima etapă în construirea uuin model digital complet a istoriei Pământului.

Un astfel de model ne va permite să testăm ipoteze despre trecutul Terrei. De exemplu, de ce clima planetei a trecut prin fluctuații extreme.

Această primă încercare de a cartografia ultimii 1,8 miliarde de ani din istoria Pământului reprezintă un salt în marea provocare științifică de a cartografia lumea noastră, însă este doar o primă încercare.

Citește mai multe din Știinţă
» Citește mai multe din Știinţă
TOP articole