Sisteme paralele de putere funcţionează alături de autorităţile politice în democraţiile post-1989, a declarat Victor Ponta, fost prim-ministru al României, la canalul public de ştiri ungar M1 într-un interviu difuzat joi, relatează agenţia MTI.
În România, acest sistem paralel este alcătuit din organizaţii neguvernamentale, în timp ce în altă parte este format din universităţi sau "alte structuri", a spus Ponta.
Întrebat despre influenţa finanţatorului american George Soros în regiune, Ponta a declarat că sistemele paralele de putere care au fost construite în democraţiile de după 1989 au avut o anumită putere politică, chiar dacă în "condiţii normale" ele nu ar trebui să intervină în politică. Aceste sisteme paralele luptă pentru puterea politică "investind în oameni", a susţinut el.
În ceea ce priveşte România, Ponta a declarat că, în plus faţă de politicieni, pe scena politică au fost prezente şi grupuri civice. Potrivit lui Ponta, atunci când sunt examinaţi îndeaproape, reprezentanţii acestor organizaţii dovedesc de multe ori că au fost instruiţi în aceleaşi instituţii şi finanţaţi de aceleaşi organizaţii.
Cu toate acestea, Ponta a spus că el crede că politica ar trebui lăsată politicienilor şi ar trebui să fie întotdeauna transparentă. Având oameni ca parte a procesului politic de luare a deciziilor fără a fi implicaţi în politică este în detrimentul societăţii, a insistat fostul prim-ministru român.
Întrebat dacă reţeaua de fundaţii a lui Soros ar fi fost implicată în mod direct sau indirect în înlăturarea sa, Ponta a susţinut că au existat "semne" că aşa au stat lucrurile, notează MTI.
Potrivit lui Ponta, ONG-urile îi "atacă" pe oamenii politici care cred că deciziile politice importante ar trebui luate mai întâi la nivel naţional şi abia mai târziu la nivelul Uniunii Europene sau la nivel internaţional.
Pe tema recentului amendament adus de Ungaria la legea învăţământului superior, Ponta a spus că, în calitate de prim-ministru, el a sprijinit toate instituţiile de învăţământ superior, indiferent de limba lor sau dacă erau publice sau private. În acelaşi timp, el a adăugat că toate instituţiile de învăţământ trebuiau să adere la principiul de a rămâne în afara politicii şi a se ocupa exclusiv de educaţia studenţilor lor. Potrivit lui Ponta, "lupta" care are loc în prezent în jurul Universităţii Central-Europene din Budapesta se referă tocmai la acest principiu.
Solicitat să comenteze despre un proiect de lege pe care îl pregăteşte pentru a-l prezenta Parlamentului României care este similar cu modificările aduse la legea învăţământului superior din Ungaria, Ponta a declarat că nu vrea ca universităţile româneşti care îşi îndeplinesc îndatoririle legale de a-şi educa studenţii să fie dezavantajate în vreun fel în domeniul învăţământului superior. Acesta este motivul pentru care, contrar unor speculaţii, nu există planuri pentru interzicerea Universităţii Sapientia cu predare în limba maghiară din Transilvania, a adăugat el.
Cu toate acestea, Ponta a subliniat că trebuie să existe o lege care să stipuleze că universităţile servesc în scop educaţional şi nu politic.
În legătură cu prim-ministrul Viktor Orban, Ponta a comentat că au fost momente când el l-a criticat pe premierul ungar şi momente când cele două ţări au colaborat în aspecte importante. Dar acum a devenit clar că ţările trebuie să fie lăsate să ia singure deciziile pentru ele însele, dacă aceste decizii sunt cele corecte, a spus el.
Sursă: Agerpres