La marginea satului Fărău, pe un deal, își duce zilele veteranul de război, Ioan Loghin, care ieri de 1 mai, a împlinit 102 ani. Vârsta înaintată nu îl oprește să aibă grijă de soția sa, în vârstă de 95 de ani. Femeia este paralizată de 13 ani. Pe lângă tristețea de a nu se putea deplasa, bătrâna suferă și de Alzheimer. Aceasta nu își mai recunoaște soțul, dar îi sărută mâna de fiecare dată când e lângă ea, mulțumindu-i, ca unui străin, că o îngrijește.
Bătrânul Loghin e un om mărunțel, foarte călit de viață și împăcat cu toate. A fost încorporat la Batalionul 5 Vânători de Munte din Abrud și a ajuns până în Cecenia. În urma unui atac al partizanilor ruși, a fost grav rănit la picioare, în Crimeea. A fost abandonat de camarazii săi în groapa în care se refugiaseră.
Picioarele ciuruite erau întoarse invers, în spate, cu tot cu bocanci. A stat acolo inert până spre seară. Nu a crezut vreodată că va mai putea merge, ba chiar se aștepta să-i fie amputate picioarele, mai ales că mult timp tratamentul nu avea efect.
Conform alba24.ro, viața îi pregătise alt scenariu. S-a căsătorit cu femeia lui, alături de care trăiește din 1946, iar împreună au avut zece copii, dintre care mai trăiesc nouă.
Cu rănile din război s-a obișnuit, iar schijele rămase în corp au devenit parte din viața lui. Medicii i-au scos schijele de la picioare și i-au tratat rănile, dar resturile de bombă, care i-au atins corpul, au rămas acolo.