Veronica Antal (1935-1958), tânără româncă și terțiară franciscană, al cărei martiriu pentru credință a fost recunoscut de Papa Francisc la 26 ianuarie 2018, va fi beatificată sâmbătă, 22 septembrie 2018, la Nisiporești (Neamț), localitatea sa natală, în cadrul unei Sfinte Liturghii pontificale oficiate la ora 11:00 în biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului, informează ofmconv.
Sfânta Liturghie a beatificării va fi prezidată de trimisul Papei Francisc, Eminența Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților, în prezența Preasfințitului Petru Gherghel, episcop de Iași, a ÎnaltPreasfințitului Miguel Maury Buendía, nunțiu apostolic în România și Republica Moldova, a numeroși episcopi, a Ministrului General al Ordinului Fraților Minori Conventuali, Pr. Marco Tasca, a reprezentanților și membrilor Provinciei Sf. Iosif a Fraților Minori Conventuali din România, a numeroși preoți și persoane consacrate, și a tuturor credincioșilor ce vor binevoi să participe.
Prin declararea ei ca fericită, Veronica Antal va fi înscrisă în calendarul bisericesc al Ordinului Fraţilor Minori Conventuali şi al Bisericii Catolice locale. Sărbătoarea ei religioasă va fi stabilită ulterior, ținând cont de data de 24 august, ziua martiriului său, când a fost ucisă din ură faţă de credinţă la Hălăuceşti (Iaşi).
Veronica Antal este prima femeie româncă, prima tânără româncă şi primul laic român ridicat la cinstea altarelor de Biserica Catolică. Este, totodată, al doilea membru al Ordinului Franciscan din România beatificat, după Fericitul Ieremia Valahul; al şaselea român ridicat la cinstea altarelor, după fratele capucin Ieremia Valahul, episcopul Szilárd Ignác Bogdánffy, episcopul János Scheffler, monseniorul Vladimir Ghika şi episcopul Anton Durcovici; al treilea român înscris de Papa Francisc în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice.
Născută pe 7 decembrie 1935, la Nisiporești (Neamţ), Veronica Antal s-a înscris încă din adolescență în Ordinul Franciscan Secular (Terțiar), în acea perioadă istorică ordinele religioase catolice fiind interzise prin lege în România. În seara zilei de 24 august 1958, în timp ce se întorcea de la Sfânta Liturghie din parohia din Hălăucești, a fost atacată de un tânăr şi ucisă. Încă din primele momente ale morții ei, credincioșii din localitatea natală şi din împrejurimi au considerat-o sfântă și martiră, exemplul vieţii ei de credinţă răspândindu-se apoi în ţară și peste hotare. Cauza ei de canonizare a fost deschisă în anul 2003 în Dieceza de Iași, documentaţia fiind coordonată de Pr. Damian Gheorghe Pătrașcu, vice-postulator, în numele Provinciei Sf. Iosif a Fraților Minori Conventuali din România.
Beatificarea (din lat. beatificatio) este actul prin care Papa, în urma unor investigaţii începute în dieceză şi continuate la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, acordă unui creştin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuţile în chip eroic, titlul de „Fericit” şi permite să i se aducă un cult public de către un grup limitat de credincioşi, cum ar fi o ţară, o dieceză etc (cf. Ioan Tamaş, Mic dicţionar creştin catolic, Ed. Sapientia, Iaşi 2001).