Cum a reușit Georgescu să-l întreacă pe Simion. Becali: Au același electorat, amândoi aleargă toată ziua pe Tik Tok
Publicat acum 2 ore si 41 minute
Dieta vegetariana este diferita de cea strict crudivora, care este recomandata numai pe scurte intervale de timp, pentru a nu crea dezechilibre la nivelui sistemului digestiv.
Ca beneficii, regimurile vegetariene sunt asociate cu riscuri mai mici pentru anumite probleme de sănătate, gen hipertensiune arterială, colesterol ridicat și obezitate. Ele sunt, de asemenea, legate de rate mai scăzute de incidenta diabetului de tip 2 și a anumitor tipuri de cancer. Si impactul asupra mediului este un alt beneficou al consumului de vegetale.
Ca dezavantaje insa, multe persoane care mananca vegan se tem că adoptarea unei diete bazate pe plante este dificilă, asociind veganismul cu privarea de nutrienti. Cu toate acestea, aimentatia vegetaa poate fi foarte este diversa si astfel se poate asigura necesarul majoritatii nutrientilor recomandati zilnic.
Proteinele de exemplu, se pot procura cu usurinta din sursele alimentare vegetale, fara a avea grija insuficientei lor si de asemenea, fara a avea pretentia ca aduc aportul de aminoacizi esentiali pe care ii furnizeaza sursele de proteinele animale. Studiile arata ca o dieta foarte bogata in proteine implica o serie de complicatii renale si cresc incidenta osteoporozei si de aceea chiar sunt indicate anumite perioade in care sa se consume proteine in cantitate moderata. Aproape toate alimentele cu exceptia alcoolului si zaharului sunt surse de proteine: nucile, semintele, cartofii, painea integrala, orezul, spanacul, broccoli, alunele, mazarea, untul de arahide, laptele de migdale si lintea sunt doar cateva exemple de surse de proteine vegetale. Asadar, proteinele nu sunt o tara pentru dieta vegetariana
Grasimile sunt si ele preznte in dieta vegana. Dietele sunt sarace in grasimi saturate, ceea ce explica incidenta scazuta la boli cardiovasculare, afectiuni cronice si cancer la vegetarieni. Surse de grasimi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de masline, nucile, alunele, untul de alune, semintele, avocado si nuca de cocos.
Există câțiva nutrienți vitaminele B12 si D, calciul, anumiți acizi grași omega-3, fierul, care se gasesc in cantitati insuficiente in alimentele din plante.
Vitaminele B12 sunt mai sllab reprezentate in alimentele vegetariene. Vitamina D nu se gaseste in alimentele vegetariene, dar organismul o poate sintetiza prin expunere la soare. Expunerea la soare pe timpul verii timp de 15 minute, de 2-3 ori pe saptamana este suficienta pentru sinteza vitaminei D. Exista si produse comerciale: margarina sau lapte de soia care sunt artificial imbogatite cu vitamina D si care pot fi consumate in cantitati limitate pe perioada postului. La indicatia medicului vitamina D se poate administra sub forma de suplimente. Vitamina B12 este continuta in cantitati limitate in alimentele de provenienta vegetala: drojdie de bere, cereale integrale, soia. Asadar suplimentele de vitamina B12 trebuie administrate la recomandarea medicului.
Mineralele de tipul calciului, fierului, zincului se gasesc in cantitate suficienta in alimentele de post. Calciul este mineralul necesar unui sistem osos echilibrat se gaseste in cantitati suficiente in: legume proaspete cu frunze verzi: salata verde, seminte de susan, smochine, broccoli, nuci si seminte. Zincul este furnizat de alimentele vegetariene, chiar in cantitate mai mare decat cea recomandata zilnic. Se gaseste in cereale neprelucrate, legume proaspete si nuci. Fasolea uscata si legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana vegetariana. Absorbtia fierului este favorizata de prezenta vitaminei C si deci consumul alimentelor bogate in vitamina C, alaturi de cele bogate in fier este mai mult decat recomandat. Alte surse de fier sunt: lintea, soia, mazarea, prunele, smochinele si strugurii.