Mâine va fi o zi istorică pentru România. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va veni în România, pentru a vizita alături de președintele Klaus Iohannis și secretarul-adjunct al NATO, Mircea Geoană, trupele americane la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Vizita șefului Alianței Nord-Atlantice are loc în contextul în care noi efective ale trupelor americane din NATO au ajuns deja în România și se îndreaptă spre Constanța.
Până la finalul săptămânii, aproximativ 1.000 de soldați americani vor sosi în țara nostră
După intrarea în ţară, cele 18 trailere cu tehnică militară americană au plecat din Sibiu, azi dimineaţă la ora 10.45, spre Râmnicu Vâlcea.
Aici staţionează timp de 9 ore şi este estimat ca în jur de 22.00 să pornească spre Bucureşti pe Autostrada A1. Aici, convoiul se va deplasa pe Centura de Nord a Capitalei, în jurul orei 1, la noapte şi apoi pe autostrada A2.
Astfel, această coloană ar ajunge la baza Mihail Kogălniceanu mâine dimineaţă între orele 5-6. Mai este un convoi care se va pune în mişcare tot mâine dimineaţă din Nădlac.
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a vorbit, joi, în exclusvitate la News Hour With CNN, despre prezența forțelor NATO pe teritoriul țării noastre.
Vasile Dîncu: "Este un lucru important pentru România"
"În primul rând, arată un lucru care este foarte sugestiv, faptul că în arhitectura regională a NATO, România ocupă un loc foarte important. Este un furnizor de securitate, îndeplineşte toate condiţiile NATO pentru ca să fie şi să devină un important furnizor de securitate, astfel încât NATO se poate baza pe noi, pe tipul de organizare, pe faptul că putem organiza aplicaţii la cel mai înalt nivel, pentru că ceea ce vor face trupele americane, alături de celelalte trupe multinaţionale care există în România în această perioadă, vor face aplicaţii comune, vor verifica nivelul de interoperabilitate cu structurile naţionale, vor ridica mult nivelul de instruire care există în acest moment. Sigur că arată şi un răspuns foarte clar din partea NATO, că ţările care sunt în NATO din flancul estic nu sunt părăsite, aşa cum vrea să arate propaganda Federaţiei Ruse şi că există un răspuns integrat, un răspuns la care participă întreaga alianţă, evident defensiv în acest moment, dar există un răspuns foarte serios.
Ministrul Apărării Naţionale anunţă ce se va întâmpla în perioada următoare
În perioada următoare avem un plan complex pentru a primi toate aceste forţe. O parte sunt pe drum. Până la urmă vom avea în jur de 1.000 de militari americani, va urma după aceea, probabil şi începutul dislocării pentru un battlegroup (n.r.grup de luptă) în care naţiunea principală este Franţa şi care va construi o forţă multinaţională şi după aceea, vor fi executate misiuni comune de exerciţii, misiuni care sunt aprobate încă de la finalul anului 2021, pentru că în fiecare an se lucrează în cazul NATO pentru anul următor, se fac proiecte de exerciţii, deschise participării multinaţionale, unde sunt invitate ţările să participe.
Pentru anul de instrucţie 2022, avem 133 de exerciţii multinaţionale, la toate nivelurile gândite, care se desfăşoară pe teritoriul nostru şi cu prezenţă aliată, sigur, de anvergură mai mică sau mai mare. În orice caz, este vorba despre o deplasare a trupelor din bază. Acum, cele mai multe trupe vor veni în baza de la Mihai Kogălniceanu. De acolo, sigur că vor fi diverse exericiţii şi se va merge în ţară, în alte locuri. Se vor deplasa spre Cincu, Smârdan, Babadag, la Capu Midia, sau în alte locuri unde avem baze cunoscute.
Care este cea mai mare îngrijorare a României în acest moment
Vreau să spun un lucru foarte clar încă de la început. În acest moment, România nu a ridicat nivelul de alertă al unităţilor din Armata României. Şi nici NATO. Deci, în urma prelucrării informaţiilor pe care le avem, a datelor referitoare la factorii de risc şi ameninţării interne sau externe care pot afecta securitatea naţională din perspectivă miliară, noi nu am ridicat nivelul de alertă.
Problema este însă că, în orice situaţie de genul acesta, în care există o posibilitate ca să fie atacat un vecin al României, deci în vecinătatea flancului estic, atunci evident că la nivelul NATO se face un plan defensiv pentru a ne asigura chiar de ceea ce este mai rău.
Vasile Dîncu: "Suntem pregătiţi pentru orice situaţie"
Este clar aproape şi există puţine şanse pentru participarea la o conflagraţie de tip armat. Problema este însă dacă Federaţia Rusă atacă Ucraina sau ocupă părţi din statul vecin, atunci sunt şi alte situaţii cu efecte secundare, pagube colaterale în ţările vecine. Pot să fie migraţii, refugiaţi din calea războiului. Putem avea şi alte situaţii, efecte ale războiului electronic, ale războiului hybrid exisă, continuă şi nu se opreşte la graniţă, deci suntem pregătiţi pentru orice situaţie şi este şi o foarte bună situaţie pentru a face exericiţii interarme şi interaliate", a declarat Vasile Dîncu la Antena 3.